1  

Honoré de Balzac et George Călinescu

   Literatura ne oferă surprize care se extind în mintea noastră și ne deschide totodată sufletul spre ceea ce înseamnă realitate. Ori literatura, poate deveni și un tărâm al fascinație, dar și o realitate apăsătoare. 

   Îi aduc în scenă pe doi scriitori care mi-au oferit un strop de îndrumare prin prisma personajelor lor. Uniți prin ceea în seamă talent, observație și punerea în scenă a unor "ființe fictive".

   Avariția, o temă abordată de Balzac,  extinsă în capodopera sa "Eugénie Grandet" prin  personajului moș Grandet. Această temă este surprinsă și în cazul lui George Călinescu, în "Enigma Otiliei" unde îl avem pus în scenă pe moș Costache.  Lucrări cu fire narative diferite, dar foarte legate printr-o forță supremă, și anume banul, cum îl numește Balzac: "banul, șeful suprem". 

   Asistăm la degradare , această forță materială surprinsă în ambele lucrări pune stăpânire pe cele două personaje, moș Grandet și moș Costache. Capacitatea de disimulare și "activitatea de adunat verde" îi degradează și îi îndepărtează de ființele umane fiind atrași de "ființele materiale". Eugénie, în cazul lui Balzac și Felix, în cazul lui Călinescu.. sunt două personaje la început de capitol, îndrăgostiți și încrezători, aceste "jucării ale destinului" care parcă sunt doar niște martori. 

   "Honoré de Balzac et Geogre Călinescu" sunt scriitori care formează un tot. Moș Grandet și moș Costache fiind frați "prin scriere", iar ceilalți "martori" sunt personajele care continuă să lupte pentru capitolele lor.

Случайные публикации :)

Rafinat și repugnant

Suflete destoinice și de-ar mai fi,

Locuri vrednice nu mai sunt.

Astronomie vrei să ştii,

Dar "Cerul" zace-ndată sub pământ.

Să simți e un blestem,

Rațiunea oarbă e în floare.

"Doar" luminați, nu mai Suntem,

Am vrea un Soare fiecare.

Cerem iubire ca la târg,

Tranzacții nesfârșite zi de zi.

Iluzorii iubiri ori prietenii;

Se laudă cu câte strâng.

Empatia e la căutare,

Dar nu în relațiile sociale;

Ci ca adaos în CV. apare.

Şi e cognitivă, nu de-oricare.

Principii frânte-n afaceri crescânde,

Visuri zdrobite-n realități absurde,

Emoții, sentimente-năbuşite,

Toate, pentru statut şi cariere „reuşite".

Еще ...

Contradicţii de sezon

E toamnă şi prin vie

Te caut cu nesaţ,

Cad frunzele pe glie,

Eu simt cum mă înalţ!

 

E iarnă latră câinii,

Pe alee te curtez,

Au îngheţat salcâmii,

Eu simt că mă topesc!

 

E primăvară iarăşi

Şi încă te seduc,

Mustesc de sevă caişii,

Eu simt că mă usuc!

 

E vară şi sub floarea

De tei, azi ne iubim,

De soare arde zarea,

Noi doi ne răcorim!

Еще ...

TU - FLOARE

Ești o floare atât de drăguță,

Încât nici petalele nu-ți cad

Ai o inimă ce cântă muzicuță,

Înveselind suflete, plantând răsad.

 

Atât de măreață și puternică,

Treci cu ușurință orice obstacol.

Fruntea îți e udă fiindcă ești harnică

Și viața ta pentru noi e un miracol.

 

Tu faci din furtună sa fie soare

Și chiar și vremea ți se supune,

Eu sunt slab, dar tu ești tare

Învingând răul ce ție se opune.

 

Ești o floare atât de drăguță

Încât miroși a trandafir,

Strălucești ca o mica steluță

Lumindu-mi mintea să mă inspir.

Еще ...

ce aș face?

și aș face palate

doar să ți văd fericirea cum sclipește,

puterea convingerii 

se străduia adesea,

acum totul e altfel,

tu faci parte din aer,

tu mi ești aer.

Еще ...

Tu poți să îi iei locul lunii

Tu poți să îi iei locul lunii,

Să stai doar printre stele

Și nimeni nu te-ar bănui,

Că nu ești dintre ele

 

Nu ar ști soarele de fel,

Că i-a plecat consoarta

Să luminezi și fără el,

Și tot n-ar cere alta

 

Și peste lac în armonie,

Te-ai reflecta zâmbind

Cât poartă pomii-n brațe păsări,

Să le găsești dormind

 

Și-ai străluci,ca de-obicei

Peste un cadru feeric

Iar mie,deloc nu mi-ar fi,

Frică de întuneric

Еще ...

Învață-mă

Când lumina sorții pălește 

De dorul atingerilor tale,

Ia-mă tu acum de mână 

Și învață-mă...

 

Când destinul nostru 

Parcă nu ne mai leagă,

Tu ia-mă de mână 

Și învață-mă...

 

Când speranța ce rămâne 

Încă îmi bate în piept,

Tu ia-mă de mână 

Și învață-mă...

 

Învață-mă cum să devin 

Cum să devin bărbatul tău,

Ce de mică ți-l doreai 

Și râvneai la el mereu.

Еще ...
Radio Poezii.online Apasă play
AUTO
Află mai multe 🎙 Live