Iubit

M-ai iubit? Poate.

Te-am iubit ? Mereu.

S-a meritat? Prin fapte.

Ai uitat? Sunt eu.

Ai plecat? Departe.

Să te iert? Mi-e greu.


Категория: Напутственные стихи

Все стихи автора: mihaela_grmz poezii.online Iubit

Дата публикации: 18 февраля 2025

Timp de citire: ~1 min.

Просмотры: 851

Авторизуйтесь и комментируйте!

Стихи из этой категории

Ma iartă!... căci, te iert...

Amintirile vor să-mi încerce astăzi firea

Parcă și aerul îmi pare tot mai greu

Ischemică și durereoasa mi-e neiubirea

Ea... a produs infarct sufletului meu.

 

Gândesc... ce simplu a fost pentru tine!

Și ce durere pentru mine să știu că m-ai uitat!

Doar după un solstițiu și un clar de lună

Doar după atâta te-ai întors și-ai plecat....

 

Și peste fire năvălește chinul tăcerilor eterne

Și inima-mi rămâne ca un imens deșert 

Și nici cuvinte în versuri nu mai știu a așterne 

Că mi-ai fost drag mă iartă!... că nu ți-am fost... te iert.

 

 

Еще ...

Bună,străine!

-Bună,străine!deja te-am uitat
În amintiri trecute te-am lăsat
Să-ți trăiești viața că ai cedat,
Uitând,lacrimile ce le-ai vărsat...


-Bună,străine!nu pot să și sper
Că într-o zi poate o să te întorci
Fiindcă și așa deja viața e super,
Când greșeala nu ți-o reîntorci...


-Bună,străine!un alt nou început
Încerc să-l mențin și să-l trăiesc
Rămâi deja acolo uitat în trecut,
O lecție care să nu mi-o amintesc...

Еще ...

Negre depărtări

Cum oare noi ne-am separat fiind atât de-aproape

Așa de sus a fost lăsat înscris pe-a-mele pleoape

De ne e dor ca din mormânt iubirea mai răsare

Lăsînd-une fără cuvânt privind spre depărtare

Ca mai apoi iar să uităm durerea noastră cruntă

Și iarăși noi să realizăm cât costă o secundă

 

Cântări de dor din flaut sec ascultă marea

Nu mai ascunde-n valuri negre depărtarea

Iar luna stă cântând cu noi întinsă peste ape

Cu pas greoi iubire vrea să scape

O viață fericită părea că ți-ai făcut

Trecând încet , agale privirea-ți de temut

 

Atunci pe dinainte ca-nvis  parcă mai treci

Cu ochii mari în lacrimi cu mâini subțiri Şi reci

Privirea ațintită spre negre depărtări

te Întinzi încet cu pasul  pe marile cărări

Aștepți să iasă raza să te destinzi duios

Să nu privească nimeni la chipul luminos

 

Rămân în loc ca piatră de mormânt

Nu mă clintesc de al iubirii vânt

Treceai domol te depărtai încet

Și tu voiai să stai pe al meu piept

Ca fulgerul dispari pe marile cărăt

Lăsându-mă privind la negre depărtări

Еще ...

Oglinda spartă.

Mă uit în oglinda spartă de aseară,

Tremur și privesc în gol,

Greșelile din trecut mă omoară,

În teatrul vieții am cel mai inutil rol.....

 

Nu pot să-mi dau sens vieții,

Nu pot s-o fac fără tine,

Mi-am umplut de sânge pereții,

Blocat pe aceiași amintire......

 

Mi-am amintit cât de mult ți-am greșit,

Câte lacrimi ai vărsat din cauza mea,

Te rog să nu regreți că m-ai iubit,

Chiar dacă toate-s doar din vina mea........

 

Mă uit în oglinda spartă de aseară,

Privesc în ochi un monstru,

Care plânge și regretă seară de seară,

Greșelile din trecutul nostru........

 

Mă uit în oglinda spartă de aseară,

Toată cioburi, plină de sânge,

Viața-i dulce dar mai mult amară,

Copilul din mine veșnic plânge.....

 

Iau un ciob din oglinda spartă de aseară,

Fără să clipesc mi-l înfig în piept,

Lumânări vor plânge cu lacrimi de ceară,

Că te las în urmă e singurul regret.........

Еще ...

Înmormântare

De ce îmi este așa de dureros pe suflet?

Că plâng cu lacrimi de sânge,

Am săpat cuiva groapa,

și singură în ea am căzut,

Sunt prea rea și am meritat 

Durerea să o simt,

Lacrimile să-mi curgă un râu,

Mă cert, mă sfădesc,

Și caut eu veșnic ceva,

Și din cauza caracterului meu, 

Sufăr și eu și ceilanți

Mă doare-n suflet, 

Din cauza cuvintelor spuse 

Nu la timpul lor.

Mă blestem singură pe mine,

Că trăiesc, și respir

Mai bine e poate să mor,

Să fiu în rai,

Să-mi văd ziua înmormântării,

Și sicriul meu ,unde

mâinele îmi stau una peste alta,

Buzele rosii,și reci,

Iar eu într-o rochie îmbrăcată.

Și în liniște să mor,

Nimeni să nu mai  știe.

 

Autoare Alina Zamurca 

Poezia compusă pe 30.10.2024

 

Еще ...

Days to entwine

In my view of my true self,
I put my love on the shelf.
Even though I beg,
For our love another leg.
White moon from afar,
I wish we had a calendar,
On our both days to entwine,
A common noon to define.
As a river, crystalline
As your word, medicine
I want to see a good day,
In which distance won't delay.

 

From "Volumul Istorie Opusă/Opposing History"

Еще ...

Susține Poezii Online

Sprijinul tău ajută Poezii Online să crească frumos. Donația susține dezvoltarea, îmbunătățirile și acest spațiu dedicat creațiilor personale, locul unde poezia și textul literar aduc inspirație, liniște și o gură de aer pentru suflet.

Îți mulțumim că lași poezia să dăinuie. 🤍