Putreziciune
Plângea pământul fără rost,
un vis frumos, pierind anost.
Putreziciunea caută în suflete
prada neprihănită
crescută din clipele curate
în care albul gândului
nutreşte speranţa curăţeniei
departe de mirosul
propriei putreziciuni
moştenite din naşterea primară
În copacul crescut
din inima universului
un singur pământ
o singură istorie
atârnă ca un fruct copt
gata să guste putreziciunea
Pe o altă creangă
o floare se deschide
în preistoria unui alt fruct
Категория: Мысли
Все стихи автора: Craciunas Silviu
Craciunas,destin
Дата публикации: 12 сентября 2022
Просмотры: 495
Стихи из этой категории
Другие стихотворения автора
#Интересно
Поэма: Am uitat adresa ei!
Поэма: Legământ
Spectacol de muzică și poezie ”Eminescu , În mine bate inima lumii”- Omagiu Poetului Național la 130 de ani de la trecerea în eternitate
Поэма: Pește preistoric în islandeză
Поэма: Ah dacă aş fi...
Ducesa Meghan de Sussex scrie o carte pentru copii
Поэма: Liste
Поэма: Plouă
„Cel mai trist poet din Europa” ar fi împlinit 70 de ani