Sfârşit
Taie-mi din Lună o felie,
Şi fă-mi o lunadă,
S-o beau pe banca pustie,
Acolo în colțul de stradă.
Pune în ea și-ntuneric,
Înmoaie și vârful la coasă,
Şi râde întruna isteric,
Şi fă-te frumoasă.
Rupe și-o bucată de stea,
Şi pune-mi pe frunte,
Şi lasă-mă aici undeva,
Apoi fugi de te-ascunde.
Mai lasă, înainte de fugă,
Pe banca cea rece de fier,
O oră, s-o am pentru rugă,
Că poate-o s-ajungă la cer.
Mi-e cald, și banca-i ferbinte,
Hai du-te tu moarte înainte,
Așteaptă-mă acasă cuminte,
Frumoasă și fără veșminte.
Категория: Различные стихи
Все стихи автора: Gabriel Trofin
Дата публикации: 20 января
Просмотры: 138
Стихи из этой категории
Другие стихотворения автора
#Интересно
Поэма: Timişoara - 16 Decembrie 1989
Поэма: Inebunesc
O şcoală din Spania a eliminat 200 de cărţi sexiste şi marcate de stereotipuri din biblioteca sa
Поэма: Popas lângă o bornă
Поэма: Portretul!
Descopera posibilitati de carieră pentru cei pasionați de cuvinte și expresie creativă, content writing și editare
Поэма: Oraşul milenar
Поэма: Mi-e frică...
🌟 Concurs de Poezie: "Îngerul meu" 🌟