Категория: Различные стихи
Все стихи автора: RAO
Дата публикации: 23 декабря 2024
Добавлено в избранное: 3
Просмотры: 1904
Стихи из этой категории
Trista mediocritate
Să poți mai mult dar tu nevrând în ignoranță mulțumit de sine să rămâi;
Și așteptând nimicul ce sosește-n fiecare clipă,
Neștiind ce vrei sau nu,
Chiar dăruit de zei fiind;
Strâmbându-te la ei și înjurând locașul lor cel sfânt
Pari fericit!
Halal asemenea trăire fără viețuire!
Căci mediocritatea te alege chiar pe tine,
Doar dacă ești amicul ei loial!
Nevrând să-ți înțelegi menirea spirituală,
Ci judecând doar prin instincte și stomac,
Vai bietul om!
Fie bogat avar, sărac ori gospodar de rând
Căci nu-i tot una îngerul cu-n drac,
Cel harnic cu leneșul trândav,
Iar învățatul să-l pui egal cu prostul îngâmfat!
Toți vor ajunge ,cum se spune popular,
Pământ de flori sau țigla de pe casă!
Dar asta-i altă povestire tristă,
Ce loc aici nu văd să aibă...
Și totuși se naște o-ntrebare:
Ce poate fi mai groaznic
Să mori fără virtuți și mediocru,
Precum un biet măgar în nepăsare se sfârșește!
(10 martie 2023.Horia Stănicel-Irepetabila iubire)
Quintuple Etheree și vers alb pentru o nouă realitate
Ființe umane cu ochi încercănați și obosiți; tristețe.
Meditație și muzică de jazz;
jazz care pătrunde în liniștea profundă
a îngerilor însângerați;
îngeri albi, care luptă necontenit
pentru deșteptare; a deveni conștient
de tine însuți sau a te trezi într-o realitate mărginită;
ochi-orb și gândire lipsită de discernământ; albire ;
Pol,
rasism,
aziluri,
execuții,
prostituție,
femei violate,
atacuri teroriste;
febra dengue, salarii mici,
imigrație ilegală,
virus Zika și Chikungunya,
Colecții heraldice, blazoane,
impactul meteoriților,
combinatii genetice,
militantism islamist,
focuri în natură,
monetizare ,
război,drone,
răstigniri,
răpiri,
sfincși,
+
plăci,
droguri,
cocktailuri,
cutremure,
valuri de ocean,
vortexuri, tornade,
hărțuiri sexuale,
represiuni evidente,
malformații congenitale;
vânzări de artefacte furate,
alimente pentru oameni lihniți,
politici pentru refugiați,
dezastrele nucleare,
șomajul sezonier,
alunecări de sol,
creșteri de prețuri,
vulcanii activi,
coafuri,
nudism,
vis,
@
cub,
crime,
ochelari,
benzinarii,
succès teatral,
ghețari topindu-se,
lucrări interimare;
strategiile tăcute,
copii- bolnavi asimptomatici,
proteste care blochează drumuri,
șoferi având temperamente diferite și
conducând mașini diferite,
mașini cu faruri care clipesc, în timp ce motoarele lor
țipă precum anumite instrumente muzicale,
copaci care strigă și pistoale care
scriu poezii lirice cu găurile pe care le fac în pereți,
versuri de jazz penetrând tăcerea
îngerilor însângerați,
îngeri într-o luptă neînfricată pentru
trezirea la această nouă realitate.
Poezie de Marieta Maglas
Nota: Poezia este publicata.
Suflet deșertic
Lăsat de izbeliște
În abisul-ntunecat ,
Agonia-i boală crunta
Când incerci să scapi.
Hoinar si trist
Cu păcatele in spate,
Singur ,tăcut
Cu gânduri tulburare,
Privind etern spre nicăieri.
Fără vreun scop sau datorie,
Pustiul sufletului meu
Ca un deșert fără camile ,
Statornic inghetat in mine.
Şi tălpile au urechi
Prin crăpătura îngemânării am privit cu dor de început.
Respiraţia dimineţii am simţit-o pe obraz
Ca pe ceva ce îmi amintea de prezenţă , de fiinţare .
Din lumea rămânerii în repaus în lumea începutului
Trecerea era lină , era un tumultum de dorinţe ,
De pleoape deschise , de priviri împopoţonate
Cu semne de întrebare .
Am cerut braţelor întânderi peste trupurile goale ,
Uscăţive coloane resemnate .
Paşii s-au format în voia lor lăsând urme involuntare
Atunci când tălpile au auzit drumul .
Buza genunchiului împărţea săruturi tângâietoarelor chemări .
Câte rămâneri în urmă vor fi ?
,,Prietenii"
Am fost pe înălțimi
..și am căzut,
Am vrut să mă ridic
..dar n-am putut
M-am pipăit dacă-s întreg
..durere am simțit,
Dar nu în trupul meu de lut
..și-n eul meu rănit
În juru-mi atent am privit
..nimic nu am văzut,
Doar răutate am simțit
..în cei ce am crezut
Erau ,,prietenii" de casă
..cu ei m-am afișat,
Am împărțit multe în viață
..dar au trișat
Nu toți, dar unii m-au împins
..meschini au fost,
Acum stau agățați pe post
..și îmi asum un cost
Am renunțat la întâlniri
..și la petreceri multe,
Și pragul casei azi îmi trec
..puțini, să mă salute
Nu e ușor să pierzi pe cineva
..apropiat ție,
Iartă, dar ține minte, nu uita
..și lecție să-ți fie
.......................
Acum îi număr pe o mână
..pe cei adevărați,
Și mă-ntristez de-ai ,,mei prieteni"
..ce milă cer, de unde-s..cocoțați!
E o piesă cu versuri random:)
În vârf de carieră asta numesc high
Vă place all green-u asta numesc lime
Nimeni nu credea în mine,nimeni nu mă susținea
Nu-mi vedeți potențialul da pot să devin o stea
Ai crezut că m-am lăsat,nu dispar așa ușor
Sunt o pasăre de noapte,și acum aș vrea să zbor
Ai mei au fost lângă mine,nu știu ce înseamnă dor
Da nu te pot minții,uneori aș vrea să mor
Chiar de mă fac de râs,încerc rapid să trec peste
Știți atâtea secrete și nici nu le-am dat de veste
Aveți atâtea figuri,nu suntem la geometrie
Zici că-s magician,dintr-o sută,fac o mie
Trista mediocritate
Să poți mai mult dar tu nevrând în ignoranță mulțumit de sine să rămâi;
Și așteptând nimicul ce sosește-n fiecare clipă,
Neștiind ce vrei sau nu,
Chiar dăruit de zei fiind;
Strâmbându-te la ei și înjurând locașul lor cel sfânt
Pari fericit!
Halal asemenea trăire fără viețuire!
Căci mediocritatea te alege chiar pe tine,
Doar dacă ești amicul ei loial!
Nevrând să-ți înțelegi menirea spirituală,
Ci judecând doar prin instincte și stomac,
Vai bietul om!
Fie bogat avar, sărac ori gospodar de rând
Căci nu-i tot una îngerul cu-n drac,
Cel harnic cu leneșul trândav,
Iar învățatul să-l pui egal cu prostul îngâmfat!
Toți vor ajunge ,cum se spune popular,
Pământ de flori sau țigla de pe casă!
Dar asta-i altă povestire tristă,
Ce loc aici nu văd să aibă...
Și totuși se naște o-ntrebare:
Ce poate fi mai groaznic
Să mori fără virtuți și mediocru,
Precum un biet măgar în nepăsare se sfârșește!
(10 martie 2023.Horia Stănicel-Irepetabila iubire)
Quintuple Etheree și vers alb pentru o nouă realitate
Ființe umane cu ochi încercănați și obosiți; tristețe.
Meditație și muzică de jazz;
jazz care pătrunde în liniștea profundă
a îngerilor însângerați;
îngeri albi, care luptă necontenit
pentru deșteptare; a deveni conștient
de tine însuți sau a te trezi într-o realitate mărginită;
ochi-orb și gândire lipsită de discernământ; albire ;
Pol,
rasism,
aziluri,
execuții,
prostituție,
femei violate,
atacuri teroriste;
febra dengue, salarii mici,
imigrație ilegală,
virus Zika și Chikungunya,
Colecții heraldice, blazoane,
impactul meteoriților,
combinatii genetice,
militantism islamist,
focuri în natură,
monetizare ,
război,drone,
răstigniri,
răpiri,
sfincși,
+
plăci,
droguri,
cocktailuri,
cutremure,
valuri de ocean,
vortexuri, tornade,
hărțuiri sexuale,
represiuni evidente,
malformații congenitale;
vânzări de artefacte furate,
alimente pentru oameni lihniți,
politici pentru refugiați,
dezastrele nucleare,
șomajul sezonier,
alunecări de sol,
creșteri de prețuri,
vulcanii activi,
coafuri,
nudism,
vis,
@
cub,
crime,
ochelari,
benzinarii,
succès teatral,
ghețari topindu-se,
lucrări interimare;
strategiile tăcute,
copii- bolnavi asimptomatici,
proteste care blochează drumuri,
șoferi având temperamente diferite și
conducând mașini diferite,
mașini cu faruri care clipesc, în timp ce motoarele lor
țipă precum anumite instrumente muzicale,
copaci care strigă și pistoale care
scriu poezii lirice cu găurile pe care le fac în pereți,
versuri de jazz penetrând tăcerea
îngerilor însângerați,
îngeri într-o luptă neînfricată pentru
trezirea la această nouă realitate.
Poezie de Marieta Maglas
Nota: Poezia este publicata.
Suflet deșertic
Lăsat de izbeliște
În abisul-ntunecat ,
Agonia-i boală crunta
Când incerci să scapi.
Hoinar si trist
Cu păcatele in spate,
Singur ,tăcut
Cu gânduri tulburare,
Privind etern spre nicăieri.
Fără vreun scop sau datorie,
Pustiul sufletului meu
Ca un deșert fără camile ,
Statornic inghetat in mine.
Şi tălpile au urechi
Prin crăpătura îngemânării am privit cu dor de început.
Respiraţia dimineţii am simţit-o pe obraz
Ca pe ceva ce îmi amintea de prezenţă , de fiinţare .
Din lumea rămânerii în repaus în lumea începutului
Trecerea era lină , era un tumultum de dorinţe ,
De pleoape deschise , de priviri împopoţonate
Cu semne de întrebare .
Am cerut braţelor întânderi peste trupurile goale ,
Uscăţive coloane resemnate .
Paşii s-au format în voia lor lăsând urme involuntare
Atunci când tălpile au auzit drumul .
Buza genunchiului împărţea săruturi tângâietoarelor chemări .
Câte rămâneri în urmă vor fi ?
,,Prietenii"
Am fost pe înălțimi
..și am căzut,
Am vrut să mă ridic
..dar n-am putut
M-am pipăit dacă-s întreg
..durere am simțit,
Dar nu în trupul meu de lut
..și-n eul meu rănit
În juru-mi atent am privit
..nimic nu am văzut,
Doar răutate am simțit
..în cei ce am crezut
Erau ,,prietenii" de casă
..cu ei m-am afișat,
Am împărțit multe în viață
..dar au trișat
Nu toți, dar unii m-au împins
..meschini au fost,
Acum stau agățați pe post
..și îmi asum un cost
Am renunțat la întâlniri
..și la petreceri multe,
Și pragul casei azi îmi trec
..puțini, să mă salute
Nu e ușor să pierzi pe cineva
..apropiat ție,
Iartă, dar ține minte, nu uita
..și lecție să-ți fie
.......................
Acum îi număr pe o mână
..pe cei adevărați,
Și mă-ntristez de-ai ,,mei prieteni"
..ce milă cer, de unde-s..cocoțați!
E o piesă cu versuri random:)
În vârf de carieră asta numesc high
Vă place all green-u asta numesc lime
Nimeni nu credea în mine,nimeni nu mă susținea
Nu-mi vedeți potențialul da pot să devin o stea
Ai crezut că m-am lăsat,nu dispar așa ușor
Sunt o pasăre de noapte,și acum aș vrea să zbor
Ai mei au fost lângă mine,nu știu ce înseamnă dor
Da nu te pot minții,uneori aș vrea să mor
Chiar de mă fac de râs,încerc rapid să trec peste
Știți atâtea secrete și nici nu le-am dat de veste
Aveți atâtea figuri,nu suntem la geometrie
Zici că-s magician,dintr-o sută,fac o mie
Другие стихотворения автора
Liniștea dintre fire
Nu există început,
ci doar ecoul unei absențe
care se pliază
pe conturul unui „acum”.
Liniștea dintre fire
Nu există început,
ci doar ecoul unei absențe
care se pliază
pe conturul unui „acum”.