38  

Vino la „Distanțe Poetice” - evenimentul care combină perfect poezia și notele muzicale

poezii.online Vino la „Distanțe Poetice” - evenimentul care combină perfect poezia și notele muzicale

Adună-ți prietenii la o seară de poezie și muzică live la terasa cafenelei Propaganda. Împreună cu Ioana Isac și Valeria Stoică vei putea să simți gustul versurilor și pieselor de calitate. Pe 14 iunie, începând cu ora 19:00, tinerele artiste își vor bucura publicul cu creația proprie.

Conform organizatorilor, cuvântul cheie al evenimentului este armonia, iar Valeria și Ioana vor încerca să o transmită pe parcursul întregii seri.

Valeria Stoica este o tânără muzicantă din Republica Moldova, care și-a făcut talentul remarcat datorită simplității pieselor sale. Vocea tinerei face un ansamblu perfect cu chitara și textele originale. Recent, Valeria și-a lansat clipul oficial al noii piese  – „Distanțe”, care deja are aproape 40.000 de vizualizări.

Ioana Isac s-a afirmat în domeniul artei cu ajutorul versurilor sale. Pe blog, Ioana își publică gândurile împletite frumos în poezii. „Te scriu poezie...așa cum te știu” este motto-ul după care se ghidează tânăra când își înșiră versurile pe foaie.

Cât despre „Distanţe Poetice”, Ioana ne-a povestit câteva detalii interesante.

- Cum a luat naştere evenimentul?
Ideea evenimentului nu e una inedită sau inovativă, totul a început încă în 2013, când făceam parte din Clubul Poeților Desculți, care actualmente nu activează. În acea perioada organizam astfel de recitaluri, cu muzică împreună, pentru că arta cuprinde toate formele ei și așa ni se făcuse dor de o conexiune cu publicul. În plus, eu demult urmăresc ce face Valeria și chiar îi mulțumesc că a acceptat această provocare, mai ales că muzica ei rezonează cu versurile mele.

- Ce aşteptări ai de la această seară şi care este feedback-ul dorit?
Așteptările, cum știm bine toți, mai bine să nu le ai, dar evident ne dorim ca o seară din iunie să fie mai specială unde iubitorii de muzică și poezie pot savura un pahar de vin. Feedback-ul deja este online și chiar sperăm că va fi la același nivel și offline! 

- Care, după părerea ta, este impactul artei, în deosebi a poeziei, asupra tinerei generaţii?
Impactul artei e o discuție foarte lungă și personală. Din punctul meu de vedere, poezia vine să creeze o altfel de stare și emoție, să culturalizeze, să exploateze imaginația și spirtul, să te scuture de praful cotidian și să te cheme într-o călătorie a profundului și întrebărilor, mai ales că publicul își dorește o regăsire și o alinare!

Oare de ce noi mereu ne inspirăm din poeme pentru a ne exprima o oarecare trăire? Tocmai din motiv că poezia codifică sensul și decodifică sentimentul. Cert e faptul că nu pot vorbi în numele societății moderne și la sigur nu știu cum ar trebui să fie vreun proces. În realitatea noastră subiectivă totul are două capate și depinde din ce unghi privești și ce ochi ai.

Evenimentul organizat de Ioana și Valeria va avea loc pe 14 iunie, între orele 19:00 și 20:00, iar intrarea este liberă. Pentru mai multe detalii, puteți vizita pagina de facebook a evenimentului.

Preluat de la: Zugo.md


Postat 13 iunie 2017

Creaţii aleatorii :)

Octombrie de George Topârceanu în germană

Octombrie-a lăsat pe dealuri

Covoare galbene şi roşii.

Trec nouri de argint în valuri

Şi cântă-a dragoste cocoşii.

 

Mă uit mereu la barometru

Şi mă-nfior când scade-un pic,

Căci soarele e tot mai mic

În diametru.

 

Dar pe sub cerul cald ca-n mai

Trec zile albe după zile,

Mai nestatornice şi mai

Subtile…

 

Întârziată fără vreme

Se plimbă Toamna prin grădini

Cu faldurii hlamidei plini

De crizanteme.

 

Şi cum abia pluteşte-n mers

Ca o marchiză,

De parcă-ntregul univers

Priveşte-n urmă-i cu surpriză, -

 

Un liliac nedumerit

De-alura ei de domnişoară

S-a-ngălbenit, s-a zăpăcit

Şi de emoţie-a-nflorit

A doua oară…

 

Oktober

 

Der Oktober ging in die Berge

Gelbe und rote Teppiche.

Silberne Wolken ziehen in den Wellen vorbei

Und singe dem Hahn Liebe.

 

Ich schaue immer auf das Barometer

Und ich schaudere, wenn es ein wenig fällt,

Weil die Sonne kleiner wird

im Durchmesser.

 

Aber unter dem warmen Himmel wie im Mai

Weiße Tage vergehen mit Tagen,

Wankelmütiger und mehr

Subtil…

 

Unzeitige Verzögerung

Herbstspaziergänge durch die Gärten

Mit den Falten der Chlamyda voll

Von Chrysanthemen.

 

Und wie es kaum in Bewegung schwebt

wie eine Marquise

Wie das ganze Universum

Schauen Sie überrascht auf sie zurück, -

 

Eine verwirrte Fledermaus

Wegen ihres jungfräulichen Aussehens

Er wurde gelb und verwirrt

Und die Emotionen blühten auf

Das zweite Mal…

Mai mult...

Marciana felie de pepene roșu din care cineva a mușcat cu poftă, lăsând-o așa, îndințată, pe marginea mesei, să lumineze, cum ziceai, în surdină

vara – la asfințit,

ca un portal spre câteva speranțe

printre movilele de steril

 

noroc cu tinerețea

căreia îi dădeam târcoale

și ea, rostindu-ne pe litere,

ne urca sus, sus,

unde vântul care suflă strâmb nu ajungea

 

așa ne-am cunoscut, însă nu

știu cum ne vom despărți

 

Anonimul sinăian

Mai mult...

Zile

Sunt zile când înlocuiesc paharul de vin cu sticla

și zile când nu rămân urme de ruj pe ea;

când adaug și ultima țigară din pachet

sau când mă amețește doar fantoma parfumului tău.

 

Sunt zile când las lumina aprinsă

și când apare o a doua pernă lângă a mea;

când aștept să te văd pe unde n-ai mai pășit de mult

sau să ne întâlnim după ce adorm.

 

Sunt zile când îți spun lucruri pe care nu le auzi

și când te caut pe unde nu exiști;

când îți pictez zâmbetul în ceașca de ceai

și o uit lângă mine până se răcește;

când te strâng în brațe puțin prea tare

și apoi te las să dispari, pentru că nu ești aici;

când îți fac mai mult loc sub umbrelă

ca să realizez că nici măcar nu plouă.

 

Sunt zile când mi-e dor de tine

Zile și zile despre noi – eu și tu.

Mai mult...

mi e dor de tine

scuze…dar prefer să nu mai plâng noaptea după ce i am zis prietenei mele cat de rău mă doare sufletul ca ți am greșit cu ceva.

ca te distanțezi…

ca încep să cred ca orice fac greșit te face să mă urăști și să nu mă mai iubești.

scuze, sunt și eu un om…

ce își dorește să fie atins cu emoție, iubire…liniște..răbdare..

cer prea mult? scuze. nu ți voi cere nimic…promit…mulțumesc.

Mai mult...

metamorfozele unui gând/1

pictograma- 

de pe muchia, încă roșiatică,

a răsăritului,

e amprenta unui tril de ciocârlie

rotit in torul veșniciei.

 

mi-am acoperit ochii

cu rugăciuni 

șoptite doar

în inimă

 

Mai mult...

metamorfoze

ne întrepărtundem viețile tixiiți în cutii de chibrituri

 

în acele abominabile blocuri ceaușiste

 

moștenite din tată în fiu

și devenim încet-încet niște oameni din plastilină

modelați după zgomote

un fel de comis- voiajori antropofili

gen Gregor Samsa

gravitând  perpetuu între un creier bolnav

și o inimă devastată de temeri

într-o lume-a lui Kafka

în care te poți trezi dimineața din om

într-un gândac negru de bucătărie

pe femurul manichiuristei de la parter

ea însăși o femeie gândac

care plimbă în fiecare dimineață un câine lup

și-un iepure

( uneori absurdul e mai cumplit decât realitatea!)

corpul femei cu boua de blană

atârnat de perete

este ultima amintire despre trecut

de pe vremea când încă mai eram niște oameni

în niște cutii de chibrituri…

Mai mult...
Radio Poezii.online Apasă play
AUTO
Află mai multe 🎙 Live