Iarnă
Mi-e soba rece și hornu-nțepenit,
O tristă lampă pâlpâie în agonie,
Mi-e frig, și-s singur, și-s rănit,
Și nemilos mă scurg prin poezie.
Pe masă plânge-o foaie de hârtie,
Iar albul ei zăpezi siberiene arată,
De frig, condeiul nu mai poate scrie,
Și hibernează într-o rătăcită pată.
Aud un cântec venit din iernile polare,
Pe geamul nins pictează flori de gheață,
Bag iarna-n casă, și-i fac masaj cu sare,
Ninsorile să le salvez și să rămână-n viață.
Îmi bate în tâmple o muză înghețată,
I-aș face-un ceai și am valsa boem,
Dar mâna îmi e sloi și lampa întunecată,
Și îmi este frig, și-s singur, și mă tem...
Категория: Различные стихи
Все стихи автора: Gabriel Trofin
Дата публикации: 16 февраля
Добавлено в избранное: 1
Просмотры: 138
Стихи из этой категории
Другие стихотворения автора
#Интересно
Поэма: Atena
Поэма: Ochii ei verzi.......
Academicianul Valeriu Pasat a lansat o nouă carte: „Biserica ortodoxă și puterea sovietică în RSS Moldovenească (1940-1991)”
Поэма: Statui
Поэма: Când iubesti
Premiul Nobel pentru Literatură 2019. Un autor irlandez, victima unei farse telefonice
Поэма: Soarta
Поэма: mâncători de suflete
OMUL SĂPTĂMÂNII: Igor Guzun SCRIITOR, JURNALIST