Vinovăție pe nedrept
Sunt un copil fără crezare
Eu vinovată-n toate
O fată ce simte acuzare
Şi poate aveți dreptate.
Dar simt durerea ce o port
Că mă distruge-n viaţă
Simt că un suflet este mort
Și că vă dă speranță.
Simt cum se stinge-n fața voastră
Un suflet de nisip.
Mai bine rămân singură
Fără al vostru chip.
Nu sărbătoriile contează
Când eu am pierdut tronul meu
Simt cum toți mă-ndepărtează
Şi aşa va fi mereu.
Vreau doar puțină libertate
Ce e aşa de greu
Vreau să fie egalitate
Și să rămân tot eu.
Categoria: Poezii filozofice
Toate poeziile autorului: Caraș Silvia Nicoleta
#ultramakani
Data postării: 27 decembrie 2024
Adăugat la favorite: 1
Vizualizări: 62
Poezii din aceiaşi categorie
Alte poezii ale autorului
#Interesant
Poem: Maree
Poem: Veghetorul
Câștigătorii premiilor Nobel pentru anul 2019 vor fi anunțați săptămâna viitoare. Anul acesta vor fi acordate două premii pentru literatură
Poem: Toamna
Poem: Dulcele meu hoinar
Citește orice carte vrei la un preț de 20 de lei. Cum funcționează conceptul de „rent a book” în Moldova
Poem: For you my dear
Poem: SECOLUL XXI
La Chișinău începe Festivalul Internațional de poezie „Grigore Vieru”