Nu mai ești,bunico
Nu mai ești,bunico
Decât suspin prin aer
Și-un gând ce-l poartă vântul,
Pe-aici din când in când
Ți s-au dus si florile,
Care-ți creșteau în palme
S-au dus cu tine toate,
Dar au plecat râzând
E goală prispa casei,
Dar nu ți-a șters și umbra
Și parcă-mi faci cu mâna,
În semn de rămas-bun
Nu mai ești bunico,
Dar ai rămas prin toate
Ce-au fost cu tine odată,
Cât ai fost pe pământ
Categoria: Poezii despre moarte
Toate poeziile autorului: Metafora albastră
Data postării: 17 noiembrie
Vizualizări: 48
Poezii din aceiaşi categorie
Alte poezii ale autorului
#Interesant
Poem: Aș striga,aș chema
Poem: Oriunde ai fi....
Poetul Emil Brumaru a murit
Poem: Am timpul sub tālpi
Poem: Un ultim dans
Librăria Bestseller anunță lichidări de stoc pentru vacanța de vară cu reduceri de 70% la peste 1000 de titluri de carte
Poem: Steaua mea
Poem: A fost odată
Judith Kerr, autoarea seriei de cărţi pentru copii dedicate pisicii Mog, A MURIT