Univers de praf
Univers de praf,
Un gol căzut,
Râvnit într-o singurătateo toxică a stărilor de toamnă.
Trăirea asta nu e importantă.
E pierdere-a emoții pure,
Naiv de proastă
A unei ficțiuni - oraş
Nelocuit şi cald de rece.
Oceanul de singurătate...
Mai pierde astăzi o speranţ- a nopții simple.
Şi toamna asta se va pierde,
Și va rămâne tot uitătă,
O trecere de timp în nefiinţă.
Ah! Şi cât e de banal, deprinzător, prostesc...
O starea a naibii de-a speran în nesperanța ce-o trăieşti.
Categoria: Poezii de dragoste
Toate poeziile autorului: ANONIM
Data postării: 6 noiembrie 2021
Comentarii: 1
Vizualizări: 895
Comentarii
Poezii din aceiaşi categorie
Alte poezii ale autorului
#Interesant
Poem: Oare ce ar putea fi? în olandeză
Poem: Pedeapsa
OMUL SĂPTĂMÂNII: Igor Guzun SCRIITOR, JURNALIST
Poem: Îndoiala...
Poem: Alegeri imposibile
Omagiu lui Grigore Vieru. Regretatul poet ar fi împlinit astăzi 83 de ani
Poem: Simt singurătatea!
Poem: Демон
"Cu drag din Moldova" - proiect lansat de jurnalistul Vasile Botnaru si poetii Maria si Ivan Pilchin
poetuldevis