Iubire de stea
Curând, iubitule, am să te uit
Imaginea ta, sufletul..
Clipele mi-au fost mărgele..
Iar luna o martoră pentru ele..
Stelele ne-au vegheat mereu,
Tu zâmbeai cu zâmbet "greu"
Speranța mi-e pusă în tine
Soarele mi-a șoptit de bine..
Nu uita de steaua ta,
Care cândva te plângea
Trăiește și spune-i lunii,
Că totul a fost din cauza minciunii..
Categoria: Poezii de dragoste
Toate poeziile autorului: Antonia Apostu
Data postării: 9 iulie 2023
Adăugat la favorite: 1
Vizualizări: 710
Poezii din aceiaşi categorie
fereastra
Albastriu, siniliu,e tocul ferestrei
Impartita-n sase ochiuri
Infundata-n peretele dinspre mar
Galben, ziarul uscat, lipit de geam
Parca-i o foaie de ceara
Parca-i o coaja de gutuie
Cenusiul umbrei amare
Impinsa de-ntunericul odaii, in asfintit
Ridica aroma de menta verde
In pragul ferestrei, peste praf
Mustele moarte,aparent adormite
Par majuscule negre
Cazute din text
În locul meu
Sărut dragă mâna ta,
Dulce cuget de angelism,
Sper să-ți pot revedea,
Ochii tăi, pictați din basm.
Te văd în vise-n fiecare noapte,
Privirea ta mă urmărește tăcut,
Și mă întreb, oare mă vei căuta,
În lumea mea, pierdut și mut?
In suflet, mă apasă dorul,
Şi-n gândul meu, eşti tu mereu,
Aș vrea să-ți fiu aproape iar,
Să te stiu acolo, in locul meu.
S-au spus toate cuvintele...
S-au spus toate cuvintele-ntre noi,
Si am rămas fără vocabular ales
"Bună, ok, și...da... și nu" abundă-n amandoi
Doar pauzele dintre ele mai au sens...
Privesc plat în oglindă și-aș vrea să îmi dau seama
E frică sau speranță în ochii ăia goi?
Dar descifrez cu-atâta ușurință care-i drama:
S-au spus toate cuvintele-ntre noi.
Si ca-ntr-o piesă proastă în care știi finalul,
La radio anunță câțiva ani de ploi.
Mi-aș lua umbrela, ori fâșul, ori raglanul,
Dar nu mai are rost, ne udă pe-amândoi.
E vreme rea: ...s-au spus toate cuvintele-ntre noi....
Te rog
Te rog iartă-mă,
Știu nu am procedat corect
Te-am părăsit
Chiar daca nu mi-ai greșit cu nimic.
Te rog vorbește cu mine,
Spune ceva
Nu rămîne în tăcere
Căci mă voi scufunda în lacrimile mele.
Distanța
Când aproape că muri speranța
Ne apropie distanța.
Și în șoapte reci, dezacordate
Ne-auzirăm glasurile înghețate.
Apropierea ne-a îndepărtat
Fiindcă timpul ne-a uitat.
Fixați am fost în plan trecut
Când am uitat și cine sunt..
Ne surprinde viitorul
Cum infinit se derulează
Precum ața pe mosorul
Unei vieți încă-ncâlcite
Între lacrimi și cuvinte..
E frig în inima ta!
E mult prea frig la tine
Și nici n-am unde să m-așez,
Mi-e sufletul plin de tristețe
Și leac nu am să mi-l tratez
Am încercat căldură să-ți aduc
Și inima ta rece s-o dezgheț,
Dar n-am putut la tine să ajung
Că m-ai tratat cu mult dispreț
Sunt lângă tine, atât de-aproape
Pot să te-ating, dar nu-ndrăznesc
Ești lângă mine, dar prea departe
Refuzi să mă auzi când îți vorbesc
Nu știu de unde a venit răceala
Când intre noi era multă iubire,
Sau poate doar m-am înșelat pe mine
Și totul pân'acum a fost doar amăgire
Chiar dacă-mi este greu voi încerca
Să-ți cuceresc din nou cumva inima,
Iar dacă îmi vei spune..s-a terminat
Voi înțelege și-n timp îmi voi usca..lacrima!
fereastra
Albastriu, siniliu,e tocul ferestrei
Impartita-n sase ochiuri
Infundata-n peretele dinspre mar
Galben, ziarul uscat, lipit de geam
Parca-i o foaie de ceara
Parca-i o coaja de gutuie
Cenusiul umbrei amare
Impinsa de-ntunericul odaii, in asfintit
Ridica aroma de menta verde
In pragul ferestrei, peste praf
Mustele moarte,aparent adormite
Par majuscule negre
Cazute din text
În locul meu
Sărut dragă mâna ta,
Dulce cuget de angelism,
Sper să-ți pot revedea,
Ochii tăi, pictați din basm.
Te văd în vise-n fiecare noapte,
Privirea ta mă urmărește tăcut,
Și mă întreb, oare mă vei căuta,
În lumea mea, pierdut și mut?
In suflet, mă apasă dorul,
Şi-n gândul meu, eşti tu mereu,
Aș vrea să-ți fiu aproape iar,
Să te stiu acolo, in locul meu.
S-au spus toate cuvintele...
S-au spus toate cuvintele-ntre noi,
Si am rămas fără vocabular ales
"Bună, ok, și...da... și nu" abundă-n amandoi
Doar pauzele dintre ele mai au sens...
Privesc plat în oglindă și-aș vrea să îmi dau seama
E frică sau speranță în ochii ăia goi?
Dar descifrez cu-atâta ușurință care-i drama:
S-au spus toate cuvintele-ntre noi.
Si ca-ntr-o piesă proastă în care știi finalul,
La radio anunță câțiva ani de ploi.
Mi-aș lua umbrela, ori fâșul, ori raglanul,
Dar nu mai are rost, ne udă pe-amândoi.
E vreme rea: ...s-au spus toate cuvintele-ntre noi....
Te rog
Te rog iartă-mă,
Știu nu am procedat corect
Te-am părăsit
Chiar daca nu mi-ai greșit cu nimic.
Te rog vorbește cu mine,
Spune ceva
Nu rămîne în tăcere
Căci mă voi scufunda în lacrimile mele.
Distanța
Când aproape că muri speranța
Ne apropie distanța.
Și în șoapte reci, dezacordate
Ne-auzirăm glasurile înghețate.
Apropierea ne-a îndepărtat
Fiindcă timpul ne-a uitat.
Fixați am fost în plan trecut
Când am uitat și cine sunt..
Ne surprinde viitorul
Cum infinit se derulează
Precum ața pe mosorul
Unei vieți încă-ncâlcite
Între lacrimi și cuvinte..
E frig în inima ta!
E mult prea frig la tine
Și nici n-am unde să m-așez,
Mi-e sufletul plin de tristețe
Și leac nu am să mi-l tratez
Am încercat căldură să-ți aduc
Și inima ta rece s-o dezgheț,
Dar n-am putut la tine să ajung
Că m-ai tratat cu mult dispreț
Sunt lângă tine, atât de-aproape
Pot să te-ating, dar nu-ndrăznesc
Ești lângă mine, dar prea departe
Refuzi să mă auzi când îți vorbesc
Nu știu de unde a venit răceala
Când intre noi era multă iubire,
Sau poate doar m-am înșelat pe mine
Și totul pân'acum a fost doar amăgire
Chiar dacă-mi este greu voi încerca
Să-ți cuceresc din nou cumva inima,
Iar dacă îmi vei spune..s-a terminat
Voi înțelege și-n timp îmi voi usca..lacrima!
Alte poezii ale autorului
Plânset pentru țară
Plimb lent în ea gândire,
Un cer care parcă zgârie.
E prea crunt printre rânduri,
Rămân sumbră printre gânduri.
Gălăgia parcă tace,
În țara asta de dobitoace..
Morții cer un argument,
Viii aruncă cu "ciment"..
Spaima
Iubire, unde răsari?
Ajută-mă să fiu lumina
Să nu uit unde e inima..
Pornești lent printre sărmani
Cauți, omori și apoi dispari!
Te descifrez în mii de gânduri,
Tu, ignori aceste visuri:
"- Nu e bine să cunoști,
Căci după ai să recunoști,
Tot ce ascunde acest decor,
Plin de spaimă și de dor.."
Cu timpul ai să descoperi
Că minciuna e printre morți,
Lumina care o să răsară,
O sa fie mult mai clară,
Cu tristețe, o să doară..
Regina nopții
Noaptea, pritetena mea
Cât de secretoasă poate fi ea!
Am noroc cu divinele stele,
Care-mi spun secrete superbe.
Dar cerul cel miraculos,
O dar păcat că e atât de mincinos..
Doar vorbe spuse pe de rost,
Uneori spuse fără rost.
Acum mărturisește-mi mie,
Există vreo magie,
Să te pot privi o veșnicie?
Te rog răspunde-mi tu mie..
Dar cine sunt eu?
Un simplu nor,
Care s-a îndrăgostit arzător,
De regina nopților.
Transparența
Iubitul meu cu chip de înger,
Pari din exterior un fulger.
Dorul care mă cuprinde,
Nu accepți că e pentru tine..
În urma unei concluzii,
Nu înțeleg sensul furtunii.
Așteptarea și dorul meu,
Chemarea la îngerul meu..
Veghe
Duc povara sufletului
Într-o mare fără apă,
Adâncă, seacă
În definitiv: fără apă.
Apasă pe trupul sec
Și cere să fie în cerc,
Puțină apă..
Povara ce-mi inundă sufletul,
Coboară în mare și aduce,
Prin ale ei suferințe gri,
O cascadă ce inundă,
Golul cu multă apă
Dus acolo printr-o șoaptă
Plânset pentru țară
Plimb lent în ea gândire,
Un cer care parcă zgârie.
E prea crunt printre rânduri,
Rămân sumbră printre gânduri.
Gălăgia parcă tace,
În țara asta de dobitoace..
Morții cer un argument,
Viii aruncă cu "ciment"..
Spaima
Iubire, unde răsari?
Ajută-mă să fiu lumina
Să nu uit unde e inima..
Pornești lent printre sărmani
Cauți, omori și apoi dispari!
Te descifrez în mii de gânduri,
Tu, ignori aceste visuri:
"- Nu e bine să cunoști,
Căci după ai să recunoști,
Tot ce ascunde acest decor,
Plin de spaimă și de dor.."
Cu timpul ai să descoperi
Că minciuna e printre morți,
Lumina care o să răsară,
O sa fie mult mai clară,
Cu tristețe, o să doară..
Regina nopții
Noaptea, pritetena mea
Cât de secretoasă poate fi ea!
Am noroc cu divinele stele,
Care-mi spun secrete superbe.
Dar cerul cel miraculos,
O dar păcat că e atât de mincinos..
Doar vorbe spuse pe de rost,
Uneori spuse fără rost.
Acum mărturisește-mi mie,
Există vreo magie,
Să te pot privi o veșnicie?
Te rog răspunde-mi tu mie..
Dar cine sunt eu?
Un simplu nor,
Care s-a îndrăgostit arzător,
De regina nopților.
Transparența
Iubitul meu cu chip de înger,
Pari din exterior un fulger.
Dorul care mă cuprinde,
Nu accepți că e pentru tine..
În urma unei concluzii,
Nu înțeleg sensul furtunii.
Așteptarea și dorul meu,
Chemarea la îngerul meu..
Veghe
Duc povara sufletului
Într-o mare fără apă,
Adâncă, seacă
În definitiv: fără apă.
Apasă pe trupul sec
Și cere să fie în cerc,
Puțină apă..
Povara ce-mi inundă sufletul,
Coboară în mare și aduce,
Prin ale ei suferințe gri,
O cascadă ce inundă,
Golul cu multă apă
Dus acolo printr-o șoaptă
Plânset pentru țară
Plimb lent în ea gândire,
Un cer care parcă zgârie.
E prea crunt printre rânduri,
Rămân sumbră printre gânduri.
Gălăgia parcă tace,
În țara asta de dobitoace..
Morții cer un argument,
Viii aruncă cu "ciment"..