Categoria: Poezii de dragoste
Toate poeziile autorului: OneWineWoman
#unpahardepoezie #onewinewoman #dor #iubire
Data postării: 31 decembrie 2024
Vizualizări: 181
Poezii din aceiaşi categorie
Lumina din întuneric
Stau în întuneric zi și noapte
Doar că tu nu-mi ești aproape,
Ai plecat și mi-ai luat lumina
Am rămas doar cu adrenalina.
Prezența ta e una divină
Stau trează-n noapte,
Și doar tu ești de vină
Că mă amăgesc cu șoapte.
La fiecare pas făcut
Când tu nu ești aproape,
Cad și praf m-am făcut
În ale vieții ape.
Și mă ridic și iarăși cad
Dar nu renunț nicicum,
În curentul mării mă scald
Și merg inainte-acum.
Zorii...nu ne lasă!
Zorii ne intră-n casă nu ne lasă
Să mai dormim puțin să ne iubim,
Iar raza soarelui de la fereastră
Ne zice că e timpul să ne trezim.
Privesc la orologiul din perete
Care arată că vremea e târzie,
O las pe doamna încă-n visare
Și o zbughiesc înspre bucătărie.
În grabă pregătesc micul dejun
Și pun ibricul pe-un ochi în spate,
Aștept aroma să-mi inunde casa
Și-un psalm citesc din sfânta carte.
Abia când masa așteaptă musafiri
Cu un sărut fugar îmi trezesc soția,
Făcându-i invitația de-a sta la masă
Și după împreună să părăsim locația.
Gustăm rapid și ne sorbim cafeaua
Și-apoi o rugă către IIsus rostim,
Ne îmbrăcăm și coborâm din bloc
Și iute cu mașina la serviciu pornim.
Începem o noua zi cu noi probleme
Care n-așteaptă deloc vreo amânare,
Că e ușor sau greu mergem înainte
Și nu uităm de-a cere...binecuvântare!
Întâlnire
Dă-mi mâna iarăși iubito,
Și spune-mi ale amorului vorbe!
Este iubirea minciuna supremă,
Ori viața e cursa în care cădem?
Nu-i dragostea noastră sărbătoarea,
Nu-i ea însăși fericirea?
Nu suntem noi florile roșii sau albe,
Ori galbene,verzi și albastre,
Ce-ți stau prinse artistic
Pe gingașul chip și vorbesc,
Despre iubirea nebună,
Ori mai degrabă taina cea bună
Adusă de îngeri la noi,
Sau viața-mpreună absolută,
Ce ne-a cuprins pe-amândoi?
(2 martie 2024 Vasilica dragostea mea)
Steaua mea
Vedea-te-as pe un câmp cu flori,
Voința mea,tu ești aceea,
Poezii fără sfârșit ți-aș scrie,
Luceafărul meu,căzut din rai pe pământ,
Alesu-te-am din o mie de stele,și aș face-o din nou,
Și de m-ai răni eu tot te-aș iubi pe veci în universul nostru,
Pumni de stele aș culege doar ca să te strâng în brațe,
Să te văd eu fericită în visul meu frumos prea mărit și de mine prea iubit.
Dorul meu scump și drag,sper să-i spui că-n gând tresar,
Și plutesc în al tău har divin,sperând să nu cad în delir,
O prea frumoasă viață din rai cazută în ale tale brațe dulci
Și tu din nou,vei spune două cuvinte în dulci șoapte.
Te-as fi sunat...
Degrabă e septembrie...ultima data te-am privit n
iunie
De atunci, uneori câte o lacrimă îmi scapă pe
obraz...stie ea de ce.....
"te-as fi sunat" ieri gând stingher
"te-as fi sunat "...azi doar unul efemer..
..te-as fi sunat să-ti spun.. nu te-am uitat, că nu
te vreau să-mi fii o trista amintire... si că de frică să
nu-mi pleci din suflet și din minte, te scriu în versuri,
rime si în poezie.
..te-aş fi sunat să-ti spun, ca inca mă apasă acea zi...
când mi-ai vorbit ca unei oarecare... și că în fiecare zi
ceva din mine moare..că doar mi-ai fost, nu-mi ești și
nu-mi vei fi.
Lumina din întuneric
Stau în întuneric zi și noapte
Doar că tu nu-mi ești aproape,
Ai plecat și mi-ai luat lumina
Am rămas doar cu adrenalina.
Prezența ta e una divină
Stau trează-n noapte,
Și doar tu ești de vină
Că mă amăgesc cu șoapte.
La fiecare pas făcut
Când tu nu ești aproape,
Cad și praf m-am făcut
În ale vieții ape.
Și mă ridic și iarăși cad
Dar nu renunț nicicum,
În curentul mării mă scald
Și merg inainte-acum.
Zorii...nu ne lasă!
Zorii ne intră-n casă nu ne lasă
Să mai dormim puțin să ne iubim,
Iar raza soarelui de la fereastră
Ne zice că e timpul să ne trezim.
Privesc la orologiul din perete
Care arată că vremea e târzie,
O las pe doamna încă-n visare
Și o zbughiesc înspre bucătărie.
În grabă pregătesc micul dejun
Și pun ibricul pe-un ochi în spate,
Aștept aroma să-mi inunde casa
Și-un psalm citesc din sfânta carte.
Abia când masa așteaptă musafiri
Cu un sărut fugar îmi trezesc soția,
Făcându-i invitația de-a sta la masă
Și după împreună să părăsim locația.
Gustăm rapid și ne sorbim cafeaua
Și-apoi o rugă către IIsus rostim,
Ne îmbrăcăm și coborâm din bloc
Și iute cu mașina la serviciu pornim.
Începem o noua zi cu noi probleme
Care n-așteaptă deloc vreo amânare,
Că e ușor sau greu mergem înainte
Și nu uităm de-a cere...binecuvântare!
Întâlnire
Dă-mi mâna iarăși iubito,
Și spune-mi ale amorului vorbe!
Este iubirea minciuna supremă,
Ori viața e cursa în care cădem?
Nu-i dragostea noastră sărbătoarea,
Nu-i ea însăși fericirea?
Nu suntem noi florile roșii sau albe,
Ori galbene,verzi și albastre,
Ce-ți stau prinse artistic
Pe gingașul chip și vorbesc,
Despre iubirea nebună,
Ori mai degrabă taina cea bună
Adusă de îngeri la noi,
Sau viața-mpreună absolută,
Ce ne-a cuprins pe-amândoi?
(2 martie 2024 Vasilica dragostea mea)
Steaua mea
Vedea-te-as pe un câmp cu flori,
Voința mea,tu ești aceea,
Poezii fără sfârșit ți-aș scrie,
Luceafărul meu,căzut din rai pe pământ,
Alesu-te-am din o mie de stele,și aș face-o din nou,
Și de m-ai răni eu tot te-aș iubi pe veci în universul nostru,
Pumni de stele aș culege doar ca să te strâng în brațe,
Să te văd eu fericită în visul meu frumos prea mărit și de mine prea iubit.
Dorul meu scump și drag,sper să-i spui că-n gând tresar,
Și plutesc în al tău har divin,sperând să nu cad în delir,
O prea frumoasă viață din rai cazută în ale tale brațe dulci
Și tu din nou,vei spune două cuvinte în dulci șoapte.
Te-as fi sunat...
Degrabă e septembrie...ultima data te-am privit n
iunie
De atunci, uneori câte o lacrimă îmi scapă pe
obraz...stie ea de ce.....
"te-as fi sunat" ieri gând stingher
"te-as fi sunat "...azi doar unul efemer..
..te-as fi sunat să-ti spun.. nu te-am uitat, că nu
te vreau să-mi fii o trista amintire... si că de frică să
nu-mi pleci din suflet și din minte, te scriu în versuri,
rime si în poezie.
..te-aş fi sunat să-ti spun, ca inca mă apasă acea zi...
când mi-ai vorbit ca unei oarecare... și că în fiecare zi
ceva din mine moare..că doar mi-ai fost, nu-mi ești și
nu-mi vei fi.
Alte poezii ale autorului
Urăște, dar nu... pe mine.
Nu mă urî că atât de mult am insistat
Urăște timpul ce-a trecut și nimic nu a schimbat.
Urăște-mă că n-ai fost apt de-o ultimă îmbrățișare,
Urăste-ti orgoliul din tine, promisiunile pierdute-n zare...
Aș fi rămas tăcută-n umbră, de nu-mi dădeai drumul la mână,
...poate se-ntâmplă să te gândești...și-ți pare rău.
Sau poate cu mândrie iți privești trofeul,
Tăcerii ce-a distrus vise, speranțe ce le-am păstrat mereu...
Urăște că ne-am rătăcit în vorbe nerostite,
Fără un zâmbet cald și un pahar de sfârșit....
Și că ai pus în loc de-o-mbrățisare un zid,
Pe care niciun "iartă-mă" nu s-a mai scris...
Ne-am întâlnit, dar n-am știut să ne păstrăm
Un model pentru alţii in viață, ar fi putut să fim.
Am insistat dar in orgoliul tău m-am inecat
Și-acum în poezii mai creionez tot ce-am gândit....și nu s-a întâmplat.
Urăște ce vrei tu dar nu pe mine...
Din mine rupând, am scris despre tine
Cu litere moi și cuvântul blajin
Toate de dorul tău și-al unui ultim pahar cu vin.
Vin cu amintiri
Și îmi trec zilele amintindu-mi cu dor
De al meu prim vin Merlot
De notele roșii ce mă duceau în visare
Si cum mă simțeam... ca-ntr-o îmbrățișare.
Și mi-au trecut veri cu al tau blanc în gând
Și zile-ntregi l-am pomenit sperând
Să-ți amintești c-ai fost cel ce mi-a arătat
Taina vinului bun... dar nu... n-a contat.
Și îmi trec zilele mințindu-mă frumos
Că ai păstrat din promisul Sauvignon
Că te gândești când savurezi Bordeaux,
Și ții o sticlă pitită sub torpedo...
Ti-as spune
Ți-aș spune că de tine mi-e dor🫠,
Că nu vreau sufletul să mă mai doară🥲
Ți-aș spune că vreau,să-mi dai o ultimă îmbratișare🤗,
Să mă cuprinzi blând...fiorii să mă împresoare🥹...
Ți-aș spune cât imi doresc să citesc a ta poezie îmbuteliată🍷
Ți-aș spune toate astea... o dată și... încă o dată....😌
Gândurile noastre toate
Nu stiu de al tău gând,
Pe undeva îl întâlnește pe-al meu
Pe-o linie invizibilă între două tăceri
Pe-un colț de curcubeu...
Poate se-ntâmplă...
Și se-nteleg fără să se audă
Ceva se simte...
În toată această gălăgie mută.
Ca o căldură
Care apare fără motiv
O prezență care lipsește
Și apasă pe sulfet, naiv...
Nu stiu de-al meu gând
Se-ntâlnește cu-al tău...?
Pe-o umbră rătăcită de vis
O clipă... pe furiș...
NOAPTEA CE A TRECUT...
Noaptea ce a trecut, mi te-a adus drept mărțișor
În vis... într-un aglomerat decor
Și te priveam cu-atâta drag de la depărtare
Butonai pe telefon, în mână țineai o sticlă de Bordeaux...
Și nu mă săturam parcă să te privesc
Când deodată ți-ai ridicat privirea
Am înlemnit...și-am dat să mă trezesc
Parcă de teamă să nu-i știu continuarea.
Am realizat că au trecut zile de când nu s-a-ntâmplat
Să te mai văd... in trafic, pentru o clipă măcar
Am înțeles ca zilele vin doar ca să te sterg din amintire...
Dar cum? Când noaptea te poartă în visul din mine!?...
Ce-a fost, dacă nu iubirea?
Mă poți certa de mii de ori
Si poți gândi rău despre mine
Dar din lacrimi mi-au crescut flori
Durerea a trecut și azi... sunt bine!
Poți să te crezi inteligent
Pe locu-ntâi sau cel mai tare
În story-ul nostru esti doar un corigent
Cu nota scăzută la purtare.
Poți cu tăcerea să mă umilești,
Din gânduri să-mi ștergi amintirea.
Eu am puterea frumos să te păstrez în ochii mei
Acum spune-mi te rog, ce-a fost???... dacă nu, iubirea!
Urăște, dar nu... pe mine.
Nu mă urî că atât de mult am insistat
Urăște timpul ce-a trecut și nimic nu a schimbat.
Urăște-mă că n-ai fost apt de-o ultimă îmbrățișare,
Urăste-ti orgoliul din tine, promisiunile pierdute-n zare...
Aș fi rămas tăcută-n umbră, de nu-mi dădeai drumul la mână,
...poate se-ntâmplă să te gândești...și-ți pare rău.
Sau poate cu mândrie iți privești trofeul,
Tăcerii ce-a distrus vise, speranțe ce le-am păstrat mereu...
Urăște că ne-am rătăcit în vorbe nerostite,
Fără un zâmbet cald și un pahar de sfârșit....
Și că ai pus în loc de-o-mbrățisare un zid,
Pe care niciun "iartă-mă" nu s-a mai scris...
Ne-am întâlnit, dar n-am știut să ne păstrăm
Un model pentru alţii in viață, ar fi putut să fim.
Am insistat dar in orgoliul tău m-am inecat
Și-acum în poezii mai creionez tot ce-am gândit....și nu s-a întâmplat.
Urăște ce vrei tu dar nu pe mine...
Din mine rupând, am scris despre tine
Cu litere moi și cuvântul blajin
Toate de dorul tău și-al unui ultim pahar cu vin.
Vin cu amintiri
Și îmi trec zilele amintindu-mi cu dor
De al meu prim vin Merlot
De notele roșii ce mă duceau în visare
Si cum mă simțeam... ca-ntr-o îmbrățișare.
Și mi-au trecut veri cu al tau blanc în gând
Și zile-ntregi l-am pomenit sperând
Să-ți amintești c-ai fost cel ce mi-a arătat
Taina vinului bun... dar nu... n-a contat.
Și îmi trec zilele mințindu-mă frumos
Că ai păstrat din promisul Sauvignon
Că te gândești când savurezi Bordeaux,
Și ții o sticlă pitită sub torpedo...
Ti-as spune
Ți-aș spune că de tine mi-e dor🫠,
Că nu vreau sufletul să mă mai doară🥲
Ți-aș spune că vreau,să-mi dai o ultimă îmbratișare🤗,
Să mă cuprinzi blând...fiorii să mă împresoare🥹...
Ți-aș spune cât imi doresc să citesc a ta poezie îmbuteliată🍷
Ți-aș spune toate astea... o dată și... încă o dată....😌
Gândurile noastre toate
Nu stiu de al tău gând,
Pe undeva îl întâlnește pe-al meu
Pe-o linie invizibilă între două tăceri
Pe-un colț de curcubeu...
Poate se-ntâmplă...
Și se-nteleg fără să se audă
Ceva se simte...
În toată această gălăgie mută.
Ca o căldură
Care apare fără motiv
O prezență care lipsește
Și apasă pe sulfet, naiv...
Nu stiu de-al meu gând
Se-ntâlnește cu-al tău...?
Pe-o umbră rătăcită de vis
O clipă... pe furiș...
NOAPTEA CE A TRECUT...
Noaptea ce a trecut, mi te-a adus drept mărțișor
În vis... într-un aglomerat decor
Și te priveam cu-atâta drag de la depărtare
Butonai pe telefon, în mână țineai o sticlă de Bordeaux...
Și nu mă săturam parcă să te privesc
Când deodată ți-ai ridicat privirea
Am înlemnit...și-am dat să mă trezesc
Parcă de teamă să nu-i știu continuarea.
Am realizat că au trecut zile de când nu s-a-ntâmplat
Să te mai văd... in trafic, pentru o clipă măcar
Am înțeles ca zilele vin doar ca să te sterg din amintire...
Dar cum? Când noaptea te poartă în visul din mine!?...
Ce-a fost, dacă nu iubirea?
Mă poți certa de mii de ori
Si poți gândi rău despre mine
Dar din lacrimi mi-au crescut flori
Durerea a trecut și azi... sunt bine!
Poți să te crezi inteligent
Pe locu-ntâi sau cel mai tare
În story-ul nostru esti doar un corigent
Cu nota scăzută la purtare.
Poți cu tăcerea să mă umilești,
Din gânduri să-mi ștergi amintirea.
Eu am puterea frumos să te păstrez în ochii mei
Acum spune-mi te rog, ce-a fost???... dacă nu, iubirea!