Ziua in care a murit dreptatea si democratia
În ziua când justiția s-a-ncoronat,
Cu salarii-alese, pensii de crai,
Magistrații, zei neîndurați,
Destine-n mâini, fără de-al lor grai.
Sentințe grele, fără de temei,
Poporul mut, sub jugul lor tăcut,
Ei hotărăsc cine-i bun, cine-i rău,
În țara-n care dreptatea-i apus.
Dictatori cu robe și-al lor blazon,
Își scriu legile, fără de teamă,
Puterea-i oarbă, fără de rațiune,
Într-un regat unde speranța-i cheamă.
Categoria: Gânduri
Toate poeziile autorului: PINTILIE Maricel
Data postării: 10 martie
Vizualizări: 70
Poezii din aceiaşi categorie
Fara titlu
Evit pe cânt de mult posibil
Să ies în evidență, vreau să fiu invizibil.
Cobor la deal și urc la vale
Lumea mea cu susul în jos înot în petale
Petalele se transformă în spini
Frați mei sunt niște simpli străini
Toți au uitat de mine, ăsta îmi era scopul
Să ma ignore toți atunci când mă joc cu focul
Când le cer ajutorul să pretindă toți că plouă
Arsurile de pe corp să le răcoresc singur cu rouă
Să sufăr singur în lumea mea nebună
De mic mi-a plăcut să stau singur în furtună
Amintiri
A fost frumos ....
Dar scurt ...
Nu a fost sa fie ...
Gresisem eu ...asa a fost sa fie
In viata totu-i trecator...
Si ne va trece... poate...
Eu sunt pe un drum ...
Tu pe alt drum ...
Nimic nu se intoarce....
Esti idealul de barbat ...
Cuminte, educat ...
Te-a atras cindva la mine
Sufletul meu intunecat...
Mi-ai daruit lumina..
O voi pastra mereu ....
Credeam ca toti barbati-s dobitoci
Acum nu cred la fel....
Desi-s pi-un drum mai greu acum si cu dificultate..
. Te simt aici ... in gind...
La greu cerindu-ti sfatul...
Cind vei vedea acest mesaj ...
De-l vei vedea vreodata...
sa stii .. cu gindul meu ...
Voi fi mereu aproape....
Iti doresc in calea ta ...
Sa ai parte de iubire ....
Sa te iubeasca cineva ....
cum mai iubit pe mine...
Iluzii
Într-o mare de tristețe
Vezi doar un strop de speranță,
Împrejuru-ți triste fețe
Disperate se agață
De minciuni și de iluzii
De un rai închipuit,
Râd în hotote nerozii
Când te-nchini la chip cioplit!
Se ridică marii trântori
Să le dea la toți povețe
Stau plebeii rânduri-rânduri
Taina vieții s-o învețe!
Bucuria și necazul
La un loc par a se strânge,
Tristețea la braț cu hazul
Stau acum ca frați de sânge.
Simfonia neputinței
Astăzi imn ne-a devenit,
Cântăm oda biruinței
Umilind pe cel lovit!
(A.C. - Iași)
Tata
Suntem ca 2 straini pe-un bulevard
Tu cu tine, eu cu mine
Dar eu tot sper, ca maine va fi mai bine.
Am tot avut rabdare
Si am facut incercare dupa incercare
Dar...
E greu sa cunosti pe cineva a doua oara
E greu sa ierti pe celalalt
Dar mai greu va fi sa uiti ce a fost o data.
Cand pierzi controlul viata te schimba,
Pacat ca eu am aflat asa tarziu
De trucutul nostru cenusiu,
Sincer, mi-as fi dorit sa stiu.
Ne vedem atat de rar
Sau putem spune mai literar
Ca ne vedem putin mai des ca 2 straini
Iar tot ce ne leaga
Sunt niste radacini,
Pe care eu incep sa nu le mai prea simt.
Si cand esti langa mine eu te simt departe
Si cand nu esti parca te-as vrea pana la moarte
Pisica neagra
O pisică neagra mi-a trecut prin fața.
Primul gând,intunecat ca și ea.
Apoi mi-am spus:
Cea mai frumoasa rochie a mea e neagra.
Și genele,și oja.
Până la urmă,si întunericul poate fascina.
Trebuie dor să-i adaugi un accesoriu strălucitor.
Steluțele din ochii mei asortate la genele negre,
Un inel auriu pe deget,cercei aurii in urechi.
N-o să-mi mai fie teama de pisica neagra,
Pentru că eu am puterea,prin gând,
Să-i pun ghetuțe aurii.
Epigrame XXVI
Metamorfoză
Leit Cleopatra arată-n pat,
Zgândărind al meu hormon,
Dar după ce s-a demachiat,
Am zis că-i Tutankamon.
Plată şi răsplată
M-a pus să-i cumpăr scumpe rochii,
Şi lenjerie fină de bumbac,
Că dacă-o fi să mă apropii,
Ca s-o dezbrac e musai s-o îmbrac.
Unui contabil
N-a avut discernământ,
Zilnic făcând compromis,
Și-a plecat de pe pământ,
Cu bilanțul... neînchis.
Unei vânzătoare
Fura la cântar sever,
Vămuind tot ce-a putut,
Însă când s-a dus în cer,
Vămile, nu le-a trecut.
Pe mormântul lui Stefan cel Mare
Aici zace Ștefan Vodă,
Cel mai mare domnitor,
Care-a instaurat o modă,
Unde dormi, faci un fecior.
Pe mormântul lui A. I. Cuza
Aici doarme Cuza Vodă
Care, când făcea safteaua,
Îmbrăca domneasca robă,
Şi te prindea cu ocaua.
Unui speolog
A plecat un speolog,
Şi-a ajuns în toiul serii,
În patul unui omolog,
Lângă peștera Muierii.
Visuri
Cocoșul meu cânta întruna,
Visând, bătu-l-ar vina,
Că va petrece toată luna,
Pe vârful muntelui Găina.
Prohibiție pe Siret
Plecă cu barca în aval,
Să pescuiască în secret,
Şi-l răsturnă c-un val,
Siretul pe șiret.
Dorință - varanul are doi ficați
Mi-aș dori varan să fiu,
Când mă duc să beu,
Să am prins în circuit,
Doi ficați și eu...
Surpriză
O discutau pe ulicioară,
Că ar fi femeie ușoară,
Dar nu știe nimenea,
Că de-o lună, ea e grea.
Fara titlu
Evit pe cânt de mult posibil
Să ies în evidență, vreau să fiu invizibil.
Cobor la deal și urc la vale
Lumea mea cu susul în jos înot în petale
Petalele se transformă în spini
Frați mei sunt niște simpli străini
Toți au uitat de mine, ăsta îmi era scopul
Să ma ignore toți atunci când mă joc cu focul
Când le cer ajutorul să pretindă toți că plouă
Arsurile de pe corp să le răcoresc singur cu rouă
Să sufăr singur în lumea mea nebună
De mic mi-a plăcut să stau singur în furtună
Amintiri
A fost frumos ....
Dar scurt ...
Nu a fost sa fie ...
Gresisem eu ...asa a fost sa fie
In viata totu-i trecator...
Si ne va trece... poate...
Eu sunt pe un drum ...
Tu pe alt drum ...
Nimic nu se intoarce....
Esti idealul de barbat ...
Cuminte, educat ...
Te-a atras cindva la mine
Sufletul meu intunecat...
Mi-ai daruit lumina..
O voi pastra mereu ....
Credeam ca toti barbati-s dobitoci
Acum nu cred la fel....
Desi-s pi-un drum mai greu acum si cu dificultate..
. Te simt aici ... in gind...
La greu cerindu-ti sfatul...
Cind vei vedea acest mesaj ...
De-l vei vedea vreodata...
sa stii .. cu gindul meu ...
Voi fi mereu aproape....
Iti doresc in calea ta ...
Sa ai parte de iubire ....
Sa te iubeasca cineva ....
cum mai iubit pe mine...
Iluzii
Într-o mare de tristețe
Vezi doar un strop de speranță,
Împrejuru-ți triste fețe
Disperate se agață
De minciuni și de iluzii
De un rai închipuit,
Râd în hotote nerozii
Când te-nchini la chip cioplit!
Se ridică marii trântori
Să le dea la toți povețe
Stau plebeii rânduri-rânduri
Taina vieții s-o învețe!
Bucuria și necazul
La un loc par a se strânge,
Tristețea la braț cu hazul
Stau acum ca frați de sânge.
Simfonia neputinței
Astăzi imn ne-a devenit,
Cântăm oda biruinței
Umilind pe cel lovit!
(A.C. - Iași)
Tata
Suntem ca 2 straini pe-un bulevard
Tu cu tine, eu cu mine
Dar eu tot sper, ca maine va fi mai bine.
Am tot avut rabdare
Si am facut incercare dupa incercare
Dar...
E greu sa cunosti pe cineva a doua oara
E greu sa ierti pe celalalt
Dar mai greu va fi sa uiti ce a fost o data.
Cand pierzi controlul viata te schimba,
Pacat ca eu am aflat asa tarziu
De trucutul nostru cenusiu,
Sincer, mi-as fi dorit sa stiu.
Ne vedem atat de rar
Sau putem spune mai literar
Ca ne vedem putin mai des ca 2 straini
Iar tot ce ne leaga
Sunt niste radacini,
Pe care eu incep sa nu le mai prea simt.
Si cand esti langa mine eu te simt departe
Si cand nu esti parca te-as vrea pana la moarte
Pisica neagra
O pisică neagra mi-a trecut prin fața.
Primul gând,intunecat ca și ea.
Apoi mi-am spus:
Cea mai frumoasa rochie a mea e neagra.
Și genele,și oja.
Până la urmă,si întunericul poate fascina.
Trebuie dor să-i adaugi un accesoriu strălucitor.
Steluțele din ochii mei asortate la genele negre,
Un inel auriu pe deget,cercei aurii in urechi.
N-o să-mi mai fie teama de pisica neagra,
Pentru că eu am puterea,prin gând,
Să-i pun ghetuțe aurii.
Epigrame XXVI
Metamorfoză
Leit Cleopatra arată-n pat,
Zgândărind al meu hormon,
Dar după ce s-a demachiat,
Am zis că-i Tutankamon.
Plată şi răsplată
M-a pus să-i cumpăr scumpe rochii,
Şi lenjerie fină de bumbac,
Că dacă-o fi să mă apropii,
Ca s-o dezbrac e musai s-o îmbrac.
Unui contabil
N-a avut discernământ,
Zilnic făcând compromis,
Și-a plecat de pe pământ,
Cu bilanțul... neînchis.
Unei vânzătoare
Fura la cântar sever,
Vămuind tot ce-a putut,
Însă când s-a dus în cer,
Vămile, nu le-a trecut.
Pe mormântul lui Stefan cel Mare
Aici zace Ștefan Vodă,
Cel mai mare domnitor,
Care-a instaurat o modă,
Unde dormi, faci un fecior.
Pe mormântul lui A. I. Cuza
Aici doarme Cuza Vodă
Care, când făcea safteaua,
Îmbrăca domneasca robă,
Şi te prindea cu ocaua.
Unui speolog
A plecat un speolog,
Şi-a ajuns în toiul serii,
În patul unui omolog,
Lângă peștera Muierii.
Visuri
Cocoșul meu cânta întruna,
Visând, bătu-l-ar vina,
Că va petrece toată luna,
Pe vârful muntelui Găina.
Prohibiție pe Siret
Plecă cu barca în aval,
Să pescuiască în secret,
Şi-l răsturnă c-un val,
Siretul pe șiret.
Dorință - varanul are doi ficați
Mi-aș dori varan să fiu,
Când mă duc să beu,
Să am prins în circuit,
Doi ficați și eu...
Surpriză
O discutau pe ulicioară,
Că ar fi femeie ușoară,
Dar nu știe nimenea,
Că de-o lună, ea e grea.
Alte poezii ale autorului
Sub semnul crizei
Sub semnul crizei, țara se-ndoaie,
Restructurări, cu tăieri fără leac.
Funcții de bază, subit se curăță,
Dar banii curg, spre altare și-n sac.
Armata-i uitată, în timp ce războiul,
Se-apropie de graniță, amenințător.
Rezerviștii sunt lăsați, deoparte, în umbră,
De parcă-n țara asta, n-ar fi apărători.
Biserica-i grasă, petrecând în tihnă,
Partidele sug, fără să se mai sature.
Mii de academicieni, indemnizați regește,
În timp ce sportivii, stau deoparte, în umbră.
Angajăm ai noștri, pe pile și favoruri,
Nepotismul tronează, sfidând orice lege.
Competența-i uitată, meritul e-o glumă,
Doar clanul contează, restul e-o amăgire.
Poporul suspină, sub povara datoriilor,
În timp ce-n palate, se-mpart averi și rente.
O elită coruptă, ne vinde la bucată,
Și-apoi ne mirăm, de ce țara-i în declin.
Dar poate-ntr-o zi, se va trezi poporul,
Și-i va alunga, pe cei ce-l fură și mint.
Atunci poate, vom construi o țară nouă,
Unde meritul, și munca, vor fi la loc de cinste.
Toamnă de aur
Octombrie-n prag, cu aerul-n schimbare,
Pictează-n nuanțe calde, peisajul întreg.
Strugurii copți, în coșuri se adună,
Mustul dulce, fermentează, în liniște-și spune.
Frunzele-n roșu, galben, aurii, dansează,
Și-n vânt se-mprăștie, ca fluturi voioase.
Miros de pământ umed, de fân și de mere,
O simfonie-n aer, ce inima o umple.
Soarele-apune, cu raze de aur,
Și-n pădure, umbra-și întinde, ușor.
Toamna e-un tablou, pictat cu măiestrie,
O poveste-n culori, de o frumusețe rară.
ger
Gerul mușcă, vântul țipă,
Iarna-și scutură aripa.
Zăpada-i mantie grea,
Peste câmpuri, peste stea.
Casele-s cu suflet cald,
Focul arde neîncetat.
Viscolul lovește-n geam,
În așteptarea unui ram.
Dar sub nea, un mugur mic,
Își așteaptă al său chic.
Primăvara va veni,
Cu flori, cu soare, bucurii.
Până atunci, cu răbdare,
Așteptăm a sa chemare.
Când zăpada se va topi,
Și natura va înflori.
Gânduri de Crăciun
În toiul iernii, când gerul cuprinde,
Și grijile ne-apasă ca niște mărgele,
Să ne adunăm la căldură, în familie,
Și să uităm de lume, măcar o clipă.
Să ne amintim de bine, de râs și de joc,
De momentele frumoase, de-a lungul anilor,
Să aprinde-o candelă și s-o facem cu dor,
Să credem într-un mâine, mai luminos și mai cald.
Sărbători fericite!
Trei intrebari
În adâncul sufletului, un strigăt se-nalță,
Către ceruri, către stele, către noapte,
Trei întrebări, ca niște săgeți, mă străpung,
Și în gânduri, ecoul lor mereu se-mprăștie.
Există Dumnezeu, o forță creatoare,
Un plan divin, un sens ascuns al vieții?
Sau suntem doar niște atomi, într-o lume haotică,
Aruncați în cosmos, fără niciun temei?
După moarte, ce se întâmplă cu sufletul?
Se deschide o altă poartă, spre o lume necunoscută?
Sau totul se stinge, ca o lumânare în vânt,
Și ne pierdem în neant, ca o lacrimă în mare?
Suntem singuri în univers, pe-o planetă albastră,
Sau există alte ființe, cu vise și speranțe?
În imensitatea cosmosului, suntem doar un punct,
Sau facem parte dintr-un întreg, dintr-o mare familie?
Aceste întrebări, veșnice și neliniștitoare,
Mă urmăresc în fiecare zi, în fiecare noapte,
Și mă fac să caut răspunsuri, în cărți, în stele,
În adâncul inimii mele, în fiecare clipă.
Poate că adevărul nu-l vom afla niciodată,
Dar căutarea în sine ne dă un sens, o lumină,
Ne face să ne întrebăm, să visăm, să trăim,
Și să apreciem fiecare moment, ca pe-o minune
Apel
În ziua de azi, când prețurile cresc,
Și portofelul geme, seacă,
O decizie am luat, un protest,
Azi nu cumpărăm nimic, deloc!
Nici din magazine, nici online,
Nicio plată nu facem, nimic,
E o grevă a consumului, un semn,
Că nu acceptăm orice preț, oricât!
Ne unim cu toți cei ce gândesc la fel,
Și spunem "Stop!" la scumpiri,
Azi nu cumpărăm, e un apel,
La un preț corect, la echilibru!
E ziua în care economisim,
Și stăm departe de tentații,
Azi nu cumpărăm, ne odihnim,
De goana după achiziții!
Azi nu cumpărăm, dar nu uităm,
Că mâine poate fi la fel,
Dar luptăm, nu ne lăsăm,
Pentru un trai decent, un preț rezonabil!
Sub semnul crizei
Sub semnul crizei, țara se-ndoaie,
Restructurări, cu tăieri fără leac.
Funcții de bază, subit se curăță,
Dar banii curg, spre altare și-n sac.
Armata-i uitată, în timp ce războiul,
Se-apropie de graniță, amenințător.
Rezerviștii sunt lăsați, deoparte, în umbră,
De parcă-n țara asta, n-ar fi apărători.
Biserica-i grasă, petrecând în tihnă,
Partidele sug, fără să se mai sature.
Mii de academicieni, indemnizați regește,
În timp ce sportivii, stau deoparte, în umbră.
Angajăm ai noștri, pe pile și favoruri,
Nepotismul tronează, sfidând orice lege.
Competența-i uitată, meritul e-o glumă,
Doar clanul contează, restul e-o amăgire.
Poporul suspină, sub povara datoriilor,
În timp ce-n palate, se-mpart averi și rente.
O elită coruptă, ne vinde la bucată,
Și-apoi ne mirăm, de ce țara-i în declin.
Dar poate-ntr-o zi, se va trezi poporul,
Și-i va alunga, pe cei ce-l fură și mint.
Atunci poate, vom construi o țară nouă,
Unde meritul, și munca, vor fi la loc de cinste.
Toamnă de aur
Octombrie-n prag, cu aerul-n schimbare,
Pictează-n nuanțe calde, peisajul întreg.
Strugurii copți, în coșuri se adună,
Mustul dulce, fermentează, în liniște-și spune.
Frunzele-n roșu, galben, aurii, dansează,
Și-n vânt se-mprăștie, ca fluturi voioase.
Miros de pământ umed, de fân și de mere,
O simfonie-n aer, ce inima o umple.
Soarele-apune, cu raze de aur,
Și-n pădure, umbra-și întinde, ușor.
Toamna e-un tablou, pictat cu măiestrie,
O poveste-n culori, de o frumusețe rară.
ger
Gerul mușcă, vântul țipă,
Iarna-și scutură aripa.
Zăpada-i mantie grea,
Peste câmpuri, peste stea.
Casele-s cu suflet cald,
Focul arde neîncetat.
Viscolul lovește-n geam,
În așteptarea unui ram.
Dar sub nea, un mugur mic,
Își așteaptă al său chic.
Primăvara va veni,
Cu flori, cu soare, bucurii.
Până atunci, cu răbdare,
Așteptăm a sa chemare.
Când zăpada se va topi,
Și natura va înflori.
Gânduri de Crăciun
În toiul iernii, când gerul cuprinde,
Și grijile ne-apasă ca niște mărgele,
Să ne adunăm la căldură, în familie,
Și să uităm de lume, măcar o clipă.
Să ne amintim de bine, de râs și de joc,
De momentele frumoase, de-a lungul anilor,
Să aprinde-o candelă și s-o facem cu dor,
Să credem într-un mâine, mai luminos și mai cald.
Sărbători fericite!
Trei intrebari
În adâncul sufletului, un strigăt se-nalță,
Către ceruri, către stele, către noapte,
Trei întrebări, ca niște săgeți, mă străpung,
Și în gânduri, ecoul lor mereu se-mprăștie.
Există Dumnezeu, o forță creatoare,
Un plan divin, un sens ascuns al vieții?
Sau suntem doar niște atomi, într-o lume haotică,
Aruncați în cosmos, fără niciun temei?
După moarte, ce se întâmplă cu sufletul?
Se deschide o altă poartă, spre o lume necunoscută?
Sau totul se stinge, ca o lumânare în vânt,
Și ne pierdem în neant, ca o lacrimă în mare?
Suntem singuri în univers, pe-o planetă albastră,
Sau există alte ființe, cu vise și speranțe?
În imensitatea cosmosului, suntem doar un punct,
Sau facem parte dintr-un întreg, dintr-o mare familie?
Aceste întrebări, veșnice și neliniștitoare,
Mă urmăresc în fiecare zi, în fiecare noapte,
Și mă fac să caut răspunsuri, în cărți, în stele,
În adâncul inimii mele, în fiecare clipă.
Poate că adevărul nu-l vom afla niciodată,
Dar căutarea în sine ne dă un sens, o lumină,
Ne face să ne întrebăm, să visăm, să trăim,
Și să apreciem fiecare moment, ca pe-o minune
Apel
În ziua de azi, când prețurile cresc,
Și portofelul geme, seacă,
O decizie am luat, un protest,
Azi nu cumpărăm nimic, deloc!
Nici din magazine, nici online,
Nicio plată nu facem, nimic,
E o grevă a consumului, un semn,
Că nu acceptăm orice preț, oricât!
Ne unim cu toți cei ce gândesc la fel,
Și spunem "Stop!" la scumpiri,
Azi nu cumpărăm, e un apel,
La un preț corect, la echilibru!
E ziua în care economisim,
Și stăm departe de tentații,
Azi nu cumpărăm, ne odihnim,
De goana după achiziții!
Azi nu cumpărăm, dar nu uităm,
Că mâine poate fi la fel,
Dar luptăm, nu ne lăsăm,
Pentru un trai decent, un preț rezonabil!