Toamna...
Plouă mărunt pe pămînt,
Frunzele aurii de pe crengi se desprind.
Afara se-aude un vuiet de vînt,
Trist, pe fereastră privesc, copleșit de un gînd...
Soarele nu mai lucește acum,
Iarba verde se transformă în scrum.
Norii negri se adună pe cer,
Natura e nudă, animalele pier.
Copilașii nu mai aleargă pe drum,
Aerul pur se îmbibă cu fum.
Totul e mort, adormit, amorțit,
De veșmintele sale pămîntul s-a despărțit...
Categoria: Gânduri
Toate poeziile autorului: Andrei Filipenco
Data postării: 19 aprilie 2014
Vizualizări: 3849
Poezii din aceiaşi categorie
#Interesant
Poem: Liber
Poem: La Multi Ani, femeie!
Judith Kerr, autoarea seriei de cărţi pentru copii dedicate pisicii Mog, A MURIT
Poem: Le point noir
Poem: Spre ea!
Top 5 cărţi mystery&thriller. Recomandări de lectură în această vară
Poem: Noi
Poem: Meditation
129 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu. Astăzi va fi organizat un concert de comemorare a poetului român