1  

The light of time

Just in time to see the light,

Gives me strength to be so bright.

From the darkness of the night

Towards a hopeful and sunny height.

 

From the stars, air, earth and waters

Nature created sons and daughters.

Everything I always hugged with love

It is now like the flight of a dove.

 

Feelings that flow like a waterfall

And it dominates my life as a squall,

I imagine the horizon like a sprawl

And my soul caught in a life trawl.

 

I wait for time to feed my thoughts

With all kind of happy naughts,

And to untie all my worried knots,

By giving me peaceful moments and lots.


Category: Thoughts

All author's poems: Cornelia Buzatu poezii.online The light of time

Date of posting: 28 March 2024

Timp de citire: ~1 min.

Views: 1312

Log in and comment!

Other poems by the author

Clipele vieții

Scurte sunt clipele bucuriilor

Și lungi zilele amintirilor.

Triste momentele de răvășire,

Liniștitoare cele de regăsire.

 

Neliniște-n nopțile de singurătate,

Abis gândurilor îndepărtate.

Speranțe-n zorii dimineții

Simbolul uman dat vieții.

 

Aleea ce se pierde-n infinit,

Atrage sufletu-mi umbrit,

Cuplând cu orizontul o lumină

Soarta-i oblăduire divină.

 

Curaju-i boboc neînflorit

Subjugat unui gând neîmplinit.

Nesiguranța-i bolta dorinței,

Împlinirea-i apanajul credinței.

 

Visul este curcubeul ivit,

Spectru străluce pe cer însorit,

Floare deschisă-n albastru

La licărirea unui astru.

More ...

Gândurile unui necunoscut

Gândurile unui necunoscut

Ascunse în mintea-i dibace,

Înșeală prin sentiment înăscut

De a câștiga prin orice mijloace.

 

Printr-un buchet de flori false

Dăruit celor ce nu-l cunosc,

Cu vorbe dulci și mieroase

Gândului său nu se potrivesc.

 

Natura umană mai speră, crede

Că sinceritate încă mai există.

Dar înțelegerile sunt șubrede

Și calea vieții devine mai tristă.

 

Cuplând sentimente și rațiune

Ar fi un vis și un ideal minunat.

Dar reacția n-are nicio opțiune

Dacă se aude ca un scheunat.

 

More ...

De ziua ta

Privește către un cer senin,

Ascultă-ți sunetele inimii,

Rezemându-ți sufletul leonin

Pe fapte dăruite înălțimii.

 

Acceptă tot ce natura poate da

Mereu în viața petrecută în real,

Iertarea și iubirea a o acorda

Sentimentelor cu căldura-n floreal.

 

Miresmele pădurii înverzite

Să-ți parfumeze drumurile-n viață,

De stele și de aștrii să fie păzite

Iar soarta semeață ca o dimineață.

More ...

Oftat și mângâiere

Răsună din străfunduri,

Din suflet, din mănunchiuri,

Din eu-l meu profund,

Suferințe ce se ascund.

 

Oftat și mângâiere,

Și bucurii ca o refugiere,

În griji împletite,

Cu greu stăpânite.

More ...

Vine iarna

Ninge iar peste pădure,

Neaua se așterne-n cale,

Iară vântul bate-n vale

Aducând viscol, crivăț dure.

 

Urșii hibernează în bârlog.

Cerbii în zone împădurite.

Păsările în scorburi felurite.

Soarele, norii au aprig dialog.

 

Doar copiii râd, se-amuză.

Bucuria la săniuș pe dealuri

Este ca o zi de ceremonialuri,

Unde veselia este ca o muză.

 

Albul zăpezii ce scârțâie pe drum,

Țurțurii la streșini ce strălucesc,

Apele înghețate ce-n lacuri lucesc,

Către acest anotimp eu mă-ndrum.

More ...

Nostalgie

Un cer de târzie toamnă,

Neînsorit, cu lacrimile-n nori, 

Crează nostalgie Doamnă

Și gândul acesta iți dă fiori.

 

Un ochi discret printr-o fereastră

Înalță privirea și vocea în cânturi,

Imaginând culoarea-i albastră

Deasupra unei verde păduri.

 

Paleta de culori a vieții

Ți-aduce în simțuri trăire,

Vise frumoase în orele nopții

Trezite-n chemări de iubire.

 

Optimist este voalul gândirii

Și-ncerci să ocolești o oglindă.

Să nu se mai schimbe vrerea firii

Fugind de anii ce stau la pândă.

 

Ce poți aștepta de la un cer în noapte

Când o dorință-n suflet te frământă.

Cuvinte îndrăznind ca să le spui în șoapte

Dar Eu-ul și-al tău spirit le înfruntă.

 

Cu inima-n emoții palpitând,

Privirea-ți caută în zări lumina

Iar zorii zilei noaptea îngenunchind,

Supusă-i gândului ce poartă vina.

More ...

Poems in the same category

1 Decembrie

ca să-ți iubești patria

trebuie mai întâi să ai o patrie

nu e de ajuns să te-njuri în aceeași limbă

cu alte milioane de oameni

într-un anumit loc

o poți face la fel de bine oriunde

în toate limbile Pământului

nu-i de ajuns să trăieși într-un loc binecuvântat de Dumnezeu

Grădina Maicii Domnului

de exemplu

Pământul e plin de asemenea locuri

nu e de ajuns să mori pentru ogorul din spatele casei

amăgindu-te că de acolo

din fundul curții

începe patria

cât vezi cu ochii e doar pământ

oameni care vorbesc în toate limbile

ca în Babilon

po***cenzure***ții

nu e de ajuns să crezi că aparții unui neam

fiindcă te-mbraci într-un anumit fel

că te-nfrupți cu sarmale și slănină de porc

sau că mergi în fiecare duminică la biserică

nici vorbă

trebuie mai întâi să fii demn

smerit

să-ți aparții deopotrivă ție și celorlalți

de ce m-aș bucura azi

în acest început polar de decembrie

să-mi cinstesc „eroii”

niște nefericiți sacrificați pe câmpurile de luptă

când împotriva nemților

când împotriva rușilor

înrușinați din ambele părți

și neîngropați în morminte

morți ca proștii

halal eroi

să-mi cinstesc urmașii

îndușmăniți într-atât între ei

încât a fost nevoie de un rege neamț

mason

dintr-o rasă de criminali și idioți stacojii

cum spunea Nice

Habsburgii și Hohenzollernii

apoi de un cismar

și din nou de un neamț

descălecat din fostele Wafen SS

care ne vorbește despre democarație

mai bine nu

prefer să rămân un om fără patrie

fără tembelii și vânzătorii de neam

# rezist

în aceiași fundătură urât mirositoare

a istoriei

încă o sută de ani....

More ...

Iluzie

Încântatoare liniște, ce seara, ea domnește
Picături rarefiate, mă ţin treaz şi mă inspiră
Misticul lunii, negreşit, printre nori se iveşte
Un vânt rece, trece, ce-un vuiet însoţeşte peisajul și-l admiră...

Timp în plus vreau, să remarc ce privesc
Să las de-ndată totul, mintea să mi-o desluşesc
Prin cuvinte să exprim mister şi dramă 
Lacrimi de-aş avea, cu ploaia contopite,
Sentimente nedorite, şterse cu-o năframă

Călător în timp şi noapte detaliile ce pot să le privesc 
O ambianţă sumbră, zgomote ciudate ce simt că mă urmăresc
Să-nţeleg să mă-nţeleg, eu sunt dornic, dar n-aş vrea
M-ar distruge singurătatea, dacă nu mi-ar şi plăcea

Încă o seară se duce…
Un an nou va urma,
Schimbări majore se vor produce
Dar nimic schimbat, în inima mea…
More ...

Aforisme II – G. Trofin

 

Cine își vinde sufletul pentru un drum neted, va întâlni numai gropi după moarte. 

 

Actorul care nu primește aplauze, și-a ucis personajul.

 

Mai bine pironit în suferință decât legănat de păcate. 

 

E mai plăcut să te ardă adevărul decât să te înghețe minciuna.

 

Mai degrabă biciul care te trezește decât sărutul care te adoarme.

 

Preferă durerea care te curăță decât bucuria care te ține prizonier.

 

Mai bine un Dumnezeu aspru decât un diavol blajin. 

 

Mai de folos o lovitură care te schimbă decât mângâierile care te țin în letargie.

 

E mai nobil să porți cicatrici de lumină decât talismane de întuneric.

 

Mai bine judecata ce te îndreaptă decât iertarea care te menține în culpă.

 

Prefer podeaua dură a pocăinței decât patul moale al ispitelor.

 

Mai bine înfrânt de adevăr decât eliberat de minciună.

 

Mai sigur pășești pe cioburi decât să plutești în iluzii.

 

Mai bine ars de conștiință decât stins în nepăsare.

 

Mai de folos plânsul care trezește decât râsul care te adoarme.

 

Mai demn e să ai sărăcia adevărului decât aurul trădării.

 

Mai bine să fii singur în lumină decât cu mulțimea în întuneric.

 

Un lemn de esentă tare nu lasă cenușă.

 

Cine își ascunde suferința sub zâmbet își va pierde lacrima.

 

Focul care te arde pe dinăuntru e mai rece ca apa care îl stinge.

 

Rănile care nu se văd sunt cele mai greu de vindecat.

 

Cine fuge de tăcere se pierde în zgomotul propriilor pași.

 

Lacrimile care ard pe obraz sunt mai prețioase decât ochii.

 

În timp ce adevărul îți pregătește patul; minciuna doarme nepăsătoare.

 

Cine-și culege frica și o transformă în vânt, devine furtună.

 

Iubirea sinceră e un vis cu ecou.

 

Singurătatea te învață cum să construiești poduri.

 

Cine nu acceptă adierea adevărului, va fi izbit de furtuna minciunii.

 

Durerea care nu lasă urme pe trup face cicatrici pe suflet.

 

Cine se teme de întuneric nu poate coborî în el să aprindă lumina.

 

Cel care vede sfârșitul ca pe o ușă, va deschide alt început.

 

Adevărul care doare azi, te vindecă mâine; minciuna care te vindecă azi, te va durea veșnic.

 

Singurătatea absolută nu e numai absența oamenilor, ci și absența ta.

 

Mai bine să rămâi singur cu frica decât să te bazezi pe curajul celorlați.

 

Cine cumpără plăcere trupului, își vinde sufletul pe bucăți.

 

Tăcerea care doare dospește urlete.

 

Gândurile negre vin doar la cei care nu iartă.

 

Adevărul care rănește nu folosește pumnalul minciunii.

 

Mai bine înfruntă furtuna decât să te irosești în adieri de vânt.

 

Inamicul din tine te va învinge  mai repede decât orice dușman din afară.

 

Mai bine bea otrava pierderii decât să trăiești într-o iluzie care te ucide încet.

 

Cine se înclină mereu în fața altora, uită cum se stă drept în fața oglinzii.

 

Libertatea nu se asociază cu comoditatea; cine încearcă le pierde ambele.

 

Într-o dragoste oarbă timpului îi cresc ochi.

 

Mai bine să porți propria rușine decât să accepți confortul minciunii.

 

Cine se teme că pierde, va pierde mai mult decât își imaginează că are.

 

Cine își măsoară valoarea prin ochii altora, rămâne străin de sine.

 

Omul fuge de moarte, dar uită că fiecare clipă e deja o moarte trăită.

 

Cine caută sensul vieții în afara sa, se va pierde pe sine.

 

Omul nu se pierde când nu mai are răspunsuri, ci atunci când nu mai are întrebări.

 

Adevărul retează ca o sabie, minciuna taie ca un cuțit tocit.

 

Omul se pierde nu când cade, ci când nu mai vrea să se ridice.

 

Când îți duci trupul la război, în suflet nu mai ai pace.

 

Cine își îngroapă greșelile prea adânc, le face rădăcini.

 

Nu există drum drept pentru cel care calcă strâmb.

 

Adevărul nu bate la ușă ci dărâmă zidurile.

 

Mintea care nu-și pune întrebări își adapă întruna prostia.

 

Calea cea mai lungă nu e grea dacă pașii sunt scurți.

 

Frica de moarte lungește viața.

 

Adevărul nu se schimbă când îl rostești, ci când îl trăiești.

 

Tăcerea nu e lipsă de cuvânt, ci o altă formă de a spune totul.

 

Cel ce își cunoaște limitele a trecut deja dincolo de ele.

 

Nici o durere nu e mai grea decât conștiința nepăsării.

 

Cine-și măsoară viața doar în ani rămâne dator clipei.

 

Cine trăiește doar pentru sine moare fără martori.

 

Cine se teme să greșească rămâne prizonierul nimicului.

 

 

More ...

Agonie

Trăiesc pentru că nu pot să mor

Stau și sufăr, nu cer ajutor,

Mă cuprinde ușor teama

Tot ce văd e disperarea;

Poate într-o altă viață,

O să încerc de dimineață

Să mă schimb câte puțin,

Sper că în bine, nu venin;

Totuși nu cred că are rost

Să creez un spectacol anost,

Nu ar veni nimeni să privească

O fată singură, pe fața ei o mască;

Peste câțiva ani sigur va fi bine,

Singura speranță care încă vine,

Timpul trece, eu sunt neschimbată

Stau într-un colț, rămân nemișcată;

Alături de frică mă cuprinde un fior

Trăiesc pentru că nu pot să mor.

More ...

Renasc

Să mă îngrop în adâncul pământului,

Să-mi ascund trupul de ochii lumii,

De toți vulturii ce mă pandesc,

De criticii ce mă zdrobesc.

 

Să mă scufund în abisul mării,

Să-mi pierd sufletul în valurile ei,

Căci nu mai vreau să fiu cine am fost,

Nu mai suport

Zgomotele și ecourile din mintea mea.

 

Să mă las purtat de vânturi,

Să fiu doar o frunză-n zbor,

Căci astfel pot să uit trecutul.

 

Să am pene în loc de piele,

Să-mi aștern aripile spre soare,

Să las în urmă toate rele,

Și să renasc cu adevărat din nou, oare?

More ...

Talisman

Acest modest talisman 

Ce îl primim în fiecare an,

Soli de primăvară aduce

După iarna ce se duce.

 

El simbolizând calin,

Aer, apă, cer senin,

Soarele cu a lui căldură,

Acasă florile din bătătură.

 

Sper ca solul să fie bucurie!

Să aducă pacea timpurie,

Un gând bun și fericire,

Voie bună, liniște, împlinire.

More ...

Support Poezii Online

Your support helps Poezii Online grow. Your donation supports development, improvements, and this space dedicated to personal creations - a place where poetry and literary text bring inspiration, calm, and a breath of air for the soul.

Thank you for helping poetry live on. 🤍