Imun la bine
Frica, tremurul, suspinul
Gândul, ochii-nlăcrimați
Duce repede destinul,
Într-o bulă, afundați.
De ce trebuie să fiu?
Un războinoc dezarmat,
Într-un loc tare pustiu
Chiar de mine blestemat.
Pune-ți masca "anti-tu"
Dezinvolt și cu tupeu,
Poate vezi întunecatul
Job al sufletului meu.
Tare, clar și răspicat
Strigă tare în mulțime,
Că tu ești sacrificat
Și știi doar să ții în tine.
Enervant de anxios
Știi și tu așa că ești,
Dar fără de vreun folos,
Că tot trebuie să crești.
Judecat vei fi mereu
De ceea ce nu poți fi,
Un om fără Dumnezeu,
Imun, fără teorii.
Poems in the same category
#Interesting
Poem: Poem de toamnă
Poem: Timpul trece
Povestea de succes a unui scriitor în vogă. Cărțile sale au fost traduse în peste 20 de limbi
Poem: Poveste de iubire!
Poem: Furtună
Morțile ciudate ale marilor scriitori români. Eminescu, ucis cu o cărămidă în cap
Poem: Gândul
Poem: Ficțiunea lui Roald Dahl în viața reală în portugheză
OMUL SĂPTĂMÂNII: Constantin Rusnac, compozitor