Barca vietii
Pe barca fragilă a vieții plutim
Si-atatea valuri ne lovesc,
În depărtare ne-asteapta țărmul finalului,
Privim spre soare,ignorandu-l,
Ființe ce clipa trăiesc..
Dar țărmul se-apropie,implacabil,nemilos,
Odată,tristețea va pune stăpânire peste noi,
Căci drumul bărcuței are un sfârșit,
Odată,veni-va durerosul asfințit,
Transformandu-ne in amintire..
O lacrimă cade,căci ultima filă din cartea vieții,
Cuprinde apusul,nu raza dimineții..
Ce tristă poveste e viața,
Cu furtuni și grele,reci ploi,
Si-apoi,la final,cu teribila încercare a vieții,
Odată bărcuța va acosta solitară
Pe țărmul veșniciei,ca un tren în ultimă gara...
Poems in the same category
Other poems by the author
#Interesting
Poem: Fara titlu
Poem: Știu
Morțile ciudate ale marilor scriitori români. Eminescu, ucis cu o cărămidă în cap
Poem: I wish
Poem: Liste
"Cu drag din Moldova" - proiect lansat de jurnalistul Vasile Botnaru si poetii Maria si Ivan Pilchin
Poem: Întâlnirea cu sine
Poem: Cărarea și zborul
Honoré de Balzac et George Călinescu