Ut infra, ut supra

Suflete urlă după recuperare,

Oameni după salvare

La un apogeu de ură și dispreț

Lumea s-afundă într-un iad măreț.

Vechile moravuri, bine judecate,

Acum sunt uitate,

Distruse și scuipate.

Busturile de piatră,

Ce conduceau odată,

O amintire cu sânge pătată.

Oamenii s-au trezit,

Revoltați după reformă și schimbare,

Radicalizați de ură și teroare.

Lumea fără un conducător veritabil,

S-afundă într-un carnaj inexpugnabil.

Ochi pentru ochi,

Dinte pentru dinte,

Omenirea s-aruncă într-o mare de morminte.

Societatea construită de mii de ani,

Divizată și cucerită de către dușmani.

Dar cine e dușman?

Când lumea a luat foc,

Când săracii nu mai au ce mânca,

Și-i vor mânca pe cei cu mai mult noroc.

Specia, cândva dezvoltată,

Se-ntoarce la legea ei deprimată.

Dar cine poate judeca?

Când ura îți dirijează mintea.

Din cauza lacrimilor,

Al sângelui vărsat

Din dorința de tăcere,

De a ascunde ce simțim cu adevărat.

Încătușați între pereți aspri și reci,

Ai falsității de vecii întregi.

Oamenii se ucid pentru a păstra ideea superiorității,

Totul în numele ”libertății”.

Category: Philosophical poem

All author's poems: ILikeYouBFT

Date of posting: 23 February

Timp de citire: ~2 min.

Views: 1014

Other poems by the author

Hecatomba Contemporană

Pe fețe de ceară,

Sub o ploaie de foc,

Se-ngroapă tăcerea unui umil loc.

Umbrele plâng,

Luminile se frâng,

Un cântec uitat, o limbă străină,

Se șterge sub scrumul ce cade-n ruină.

Urme fără glas,

De oameni ce-au trecut în necaz,

Un neam,

Un fir destrămat,

Ucise sub mâna de fier, necruțat.

Îngerii tac,

Niște martori străini.

Într-o lume ce-și poartă păcatele-n spini.

În sanctuarul gol,

Umbrele dansează,

Sub cupola tăcerii,

Nimicul veghează.

Se numără trupuri,

Nu durerea,

Se destramă ființa și puterea.

Legi scrise, neimpuse,

Jug invizibil,

Pe umeri supuse.

Un popor se destramă,

O moarte de pus în ramă.

La fiecare suflare sau glas,

Se-aude un strigăt,

Dar niciun popas.

Când zidurile-s înalte,

Brizele prea reci,

În cetatea urii, nici zeii nu-s pe veci.

Când timpul se pierde în ecoul disperării,

Sufletele se pierd într-un veșnic iad al încercării.

More ...

Poems in the same category

Viață

Mi-era frică de necunoscut,

O gaură neagră, fară final sau început...

Știam doar că așa e viața,

Orișicand se poate rupe ața.

Nu am trecut prin toata, cum e ea

Am sa aflu pe parcurs, dar spun așa:

Acum, necunoscutul mi se pare-un fleac,

Pe langa faptul că ceea ce am cunoscut,

Va fi uitat.

More ...

DOAMNE DOAR TU POȚI…

Dă-mi doamne-n fiecare zi

Un vers din poemul vieții

Mai lasă-mi ziuă până la apus

Și lumină-n timpul nopții

Să pot să simt , să deslușesc

Șoapte în ploaia de stele

Doamne, pios îți mulțumesc….

Îngenuncheat și resemnat

Îndrăznesc timid, să te conjur

Dă zilelor un nou contur

Lumina ochilor să o scald

Printre cuvinte de smarald

Ce-n suflet mi s-au incrustat

Într-un poem neterminat…

Coborând pe-a vieți-mi trepte

Se sting stelele în noapte

Te rog îngăduie-mi s-aud doar…

A lunii harpă cu tăcute șoapte.

More ...

✨ Fulgii de nea

Fulgi de nea,

Ce cad din cerul purpuriu,

În culori de timichea,

Ce cad pe pământul auriu.

Fulgi de cristale,

Înghețate de dor,

Stinși în inimile tale

Ce cântă în cor.

Iarna vine, vremea rea se întoarce,

Pe zăpada cristalină de fum,

Cum vântul răsună în sosire,

Iarna a venit de acum.

Viscolul îmi troienește gândurile,

Ce se varsă din dor,

Ziua să mi-o astupe tăcerile,

Iarna se renaște cu un blând amor,

Copacii tremură, iarba se înnegrește,

Cum atmosfera e albă,

Ce pleacă zburând în avânt

Ziua noastră se albăstrește.

More ...

Un dar sau o pedeapsa?

Oh suflet drag,

Aceste sentimente-

Acest fapt-

De a pune totul pe hârtie

Este o binecuvântare sau o pedeapsă ?

Un dar sau nu ...

Iarăși în miez de noapte mă gândesc

La ce joc amuzant jucăm,

De ce numai iubirea și durerea

Versuri scot din poet.

Cum în angoase întunecate mă aflu

Fiori reci mă trec,

Suflu înghețat-tăios,

Mă poarta în vânt,

Asemenea unui fulg de zăpadă

Prea mic și inocent

Fară puterea de a alege

Unde să se așeze ...

Fiindcă el doar plutește

Într-un neant .

Așa că întreb :

De ce nu am somn,

Dar nici vlagă ?

Pare a mă fi certat cu odihna!

Oare sa supărat pe mine

Când printre stele

Iar am zăbovit?

Sau când pe poteci de munte

Am umblat?

Când frunze de toamna

Am admirat,

Pe străzi întunecate

Cu eșarfa-n vânt

Dar cu zâmbet cald în suflet?

Oare asta să mi fie pedeapsa ,

Prețul plătit,

Pentru acest dar ?

More ...

Amurgul duhurilor pierdute in etern

Sufletul nopții ne cheamă
Printre demoni și morminte
Spiritele ne atrag prin forțe divine
Viață nesfârșită de apoi abia acum începe
Iar totul se termină în amurg

Printr-un etern nesfârșit
Dintre spațiu și timp
Duhurile pleacă urechea la strigarea noastră cu suspin
Învăluite de ura … se odihnesc în eternul somn

Urzela timpului ne cuprinde
Fără să ne gândim la cele mai importante lucruri
Materia murdară ne atrage spre rău
Dar nu realizăm că vom fii doar niște duhuri în nesfaristul amurg

More ...

(a)Pa

primul lucru a fost apa

apoi după a fost mâncarea

solidă

deși apa a încercat

să inunde mâncarea,

iată că mâncarea a

înghițit apa

puțin mai eficient decât s-ar fi așteptat

tacâmurile.

More ...

Support Poezii Online

Your support helps Poezii Online grow. Your donation supports development, improvements, and this space dedicated to personal creations - a place where poetry and literary text bring inspiration, calm, and a breath of air for the soul.

Next: same author Next: same category Next: recommended Next: random

#Interesting Autor: Valerica Anghelescu Poem: Poezii ! Poem: MARIA ÎN ȚARA POMILOR Autor: LORENA BUJOR Poem: Refren la umbra teiului Poem: Doamna toamnă Poem: ,, Poduri '' Poem: Într-o mică călimară

Ut infra, ut supra

Other poems by the author

Poems in the same category

Support Poezii Online

Privacy settings