MEREU PLECAT
Cum e să fii mereu plecat-
Iar ai tăi copii să te aștepte plângând acasă?
Să fii mereu un tata îndurerat
Ca să ai ce pune mai târziu pe masă.
Ei te așteaptă sfioși la poartă,
Sperând că le-ai adus o jucărie nouă.
O păpușă, o carte, poate o nouă soarta.
Din ochii lor lacrimi au început să plouă...
Cum e să fii mereu plecat-
Iar a ta soție să devină altă femeie?
Tu să fii mereu un soț stricat
Că ea să rămână pentru casa cheie.
Ea te așteaptă în orice anotimp,
Sperând că ai rămas aceeași ființă.
Un soț și un tata neschimbat de timp,
Pentru ea mereu aceeași dorință...
Category: About parental home
All author's poems: V. Stefania-Adina
Date of posting: 24 сентября 2023
Views: 270
Poems in the same category
Other poems by the author
#Interesting
Poem: As vrea sa simt din nou
Poem: Păstor de vise
Oleg Serebrian - o voce de rezonanță a prozei basarabene
Poem: Îmbrățișare
Poem: Nori
Morțile ciudate ale marilor scriitori români. Eminescu, ucis cu o cărămidă în cap
Poem: Coșmarul
Poem: Adio
După șase ani de așteptare, Zilele literaturii române revin la Chișinău