MEREU PLECAT
Cum e să fii mereu plecat-
Iar ai tăi copii să te aștepte plângând acasă?
Să fii mereu un tata îndurerat
Ca să ai ce pune mai târziu pe masă.
Ei te așteaptă sfioși la poartă,
Sperând că le-ai adus o jucărie nouă.
O păpușă, o carte, poate o nouă soarta.
Din ochii lor lacrimi au început să plouă...
Cum e să fii mereu plecat-
Iar a ta soție să devină altă femeie?
Tu să fii mereu un soț stricat
Că ea să rămână pentru casa cheie.
Ea te așteaptă în orice anotimp,
Sperând că ai rămas aceeași ființă.
Un soț și un tata neschimbat de timp,
Pentru ea mereu aceeași dorință...
Categoria: Casa Părintească
Toate poeziile autorului: V. Stefania-Adina
Data postării: 24 septembrie 2023
Vizualizări: 269
Poezii din aceiaşi categorie
Alte poezii ale autorului
#Interesant
Poem: BASTONUL ALB
Poem: Nu am uitat
Federico Moccia, autorul cărţii „Trei metri deasupra cerului” a fost invitat la Chişinău. Cine este el?
Poem: Depresia unui suflet de piatra
Poem: Pocal (Monocristal)
DOLIU în ţară. A murit scriitorul Ion Moraru, unul dintre protagoniștii piesei Dosarele Siberiei (FOTO)
Poem: Minunea Invierii!
Poem: flux de poeme naani /53
BookStore.md, noua librărie online, expune peste 2000 de titluri de excepție la Salonul Internațional de Carte pentru Copii și Tineret de la Chișinău