Poem
Din când în când îți mai aud vocea,
Și-apoi îmi șoptește viața :
Nu te mai amăgi!
Ești prea rara,Iubirea doare ,și pleacă
Se tot întoarce la tine,
Te lovește ,și apoi iar te cheamă
Nu-l iubi,iti pune puțină otravă pe rană,
Greșesc,dar nu își cer un " iarta-mă"
Nici ochii tăi acum nu mai spun " Vino înapoi"
,"ia-mă " Chiar dacă plângi pana-n zori,și îți tot uiti ratiunea tot înecată în fiecare noapte ratată "
Poems in the same category
Other poems by the author
#Interesting
Poem: Prevăzând apusul
Poem: Apocalips
Eminescu în italiană. Un volum de versuri ale poetului a fost lansat la Chişinău
Poem: daca nu vorbesti de ea (atat de dreapta ai fost incat in catedrala amitirilor vie pasesti)
Poem: Picura o lacrimă
Descoperiți poezii.online!
Poem: Odiseea iubirii
Poem: Perseidele
Top 5 motive pentru a alege FOTOCARTEA cadou de Crăciun