Poem
Din când în când îți mai aud vocea,
Și-apoi îmi șoptește viața :
Nu te mai amăgi!
Ești prea rara,Iubirea doare ,și pleacă
Se tot întoarce la tine,
Te lovește ,și apoi iar te cheamă
Nu-l iubi,iti pune puțină otravă pe rană,
Greșesc,dar nu își cer un " iarta-mă"
Nici ochii tăi acum nu mai spun " Vino înapoi"
,"ia-mă " Chiar dacă plângi pana-n zori,și îți tot uiti ratiunea tot înecată în fiecare noapte ratată "
Категория: Различные стихи
Все стихи автора: Albui Andreea
Дата публикации: 21 октября 2024
Просмотры: 132
Стихи из этой категории
Другие стихотворения автора
#Интересно
Поэма: Acest loc al meu nu este…
Поэма: Cautand fericirea...
Academicianul Valeriu Pasat a lansat o nouă carte: „Biserica ortodoxă și puterea sovietică în RSS Moldovenească (1940-1991)”
Поэма: Pentru fericire tastati unu
Поэма: O poveste de iubire de Denis Pușcașu
Judith Kerr, autoarea seriei de cărţi pentru copii dedicate pisicii Mog, A MURIT
Поэма: Candidatul iubirii
Поэма: Apoteoză
Republica - despre traduceri. Lectură: romanul „Capul” al scriitorului azer Elçin