✨ Umbra

Revino din rău și din noapte,
Iubita mea - umbra dintâi,
Lumina pe veci ne desparte,
Deși-mi ești legată-n călcâi.

Te am doar atunci când, în neguri,
Cobor ca nebunul Orfeu,
Da'-n rest, la lumeștile reguli,
Mă plec și te caut mereu.

Nimic nu se-ntâmplă din milă,
Cu tot imposibilul, sper!
Eu – nemuritor, tu – fragilă
Chemare și dulce mister.

Ce strâmbă e legea luminii,
Ce-mparte iubirea la doi!
Cu toate poverile vinii,
Te cer pentru tot înapoi.

Ascultă, deci, vechea dorință,
Când forțele trupului scad,
Eu – laș candidat la ființă,
Tu – umbră scăpată din Iad.

Cântec generat din această creatie

Category: Love poems

All author's poems: cvasiliu

Date of posting: 25 февраля

Comments: 1

Timp de citire: ~1 min.

Views: 532

Comments 1

Silva Codrian

6 марта

Nu știu cum ar trebui să mă adresez corect, voiam doar să spun că ai așa un mare talent, încât încă nu poți, dar ai putea fii comparat cu Eminescu. Vezi mai mult decât un om obișnuit, deci te rog, încearcă să observi acel ceva mai luminos, mai adânc decât întunericul, care este mereu ușor de văzut.

Other poems by the author

✨ Sonet (CCCLVIII)

Sunt încă treaz când rana crepuscului se-nchide
Iar norii, ca o vată, cu foc s-au murdărit,
Și-aud deasupra păsări flămânde și stupide
Cum se întrec în jale cu vântul răgușit.
E un sublim amestec de farmec și de groază
Când umbrele fluide lovesc în stânci de fier,
Și-n ora blestemată o lună explodează
În locu-n care marea se prăbușește-n cer.
Prin noaptea sfâșiată, ciuperca de lumină
Anunță începuturi de Tartar și Parnas
Cu vechi hieroglife pe suflet și retină
Și doar poemul ăsta și saltul mi-au rămas.
Spre dimineață totul e cufundat în roșu
Și-aștept să îmi anunțe trădările cocoșul.

More ...

✨ Testament

E-atât de mult în urmă și prea puțin în față,

Și firul care leagă sfârșitul de-nceput

Nu-l știu, dar nu îmi pasă, căci, în această viață,

Sunt un poet din clipa în care te-am văzut.

Disprețuiesc chemarea sclipirilor de aur

Și sterpa înțelepciune din biblioteci; și nu,

Nu cred în veșnicia cununilor de laur,

Căci lumea nu îmi poate / da ce îmi dai doar tu.

Puterea pământească nu îmi stârnește frica;

Doar carnea mea se-nchină la trupul tău iubit,

Iar sufletul — la Domnul din cer, că tu ești fiica

Lui și Te-a smuls din coasta-mi și Te-a însuflețit.

Prin tulburarea vremii trec ca un monstru simplu,

Legat fără scăpare de-al ochilor tăi lanț;

Dar fără tine-alături aș blestema tot timpul

Și-aș invoca diavoli într-un satanic danț.

Nu știu ce-i fericirea, dar dacă ea înseamnă

Să cauți pretutindeni ce-alături ai găsit,

Să ieși din tine însuți, să nu bolești în toamnă,

Să-ți crească-n sânge aripi — atunci sunt fericit.

A fost o vară lungă, cu ploi de foc și toane,

Dar inima-mi nebună s-a înălțat mai sus;

Și am umplut grădina Edenului cu poame

Și te-am urmat prin toate căderile, supus.

De viclenia morții nu ne-om putea ascunde,

Nici eu, nici tu. Voi trece cu împăcare prin

Cumplita încercare; voi înota sub unde,

Știind că, pân’ la maluri, ne-om despărți puțin…

Și dacă mâine, poate, nu va mai fi un soare,

Și dacă scufundarea se va-ntâmpla urgent,

Îți las aceste versuri ca ultima chemare,

Ca o mărturisire sau ca un testament.

More ...

✨ Vine primăvara...

Vine primăvara

Ca o ghilotină,

Ca un vals în carne,

Ca pârjol și jaf,

Ca o ploaie rece

Într-o zi senină,

Ca o rea beție-n

Cântec de taraf.

Vine prin pământul

Umed de dorință,

Vine ca mireasmă,

Vine ca păcat,

Vine și prin ceruri

Ca o necuviință,

Ca un fur sau ca o

Fată de-împărat.

Vine ca să pună

Capăt așteptării,

Vine ca să nască

Doruri de opal...

Vine primăvara

Peste buza zării,

Vine c-o poveste

Fără de final.

More ...

✨ Umbra sufletului

Se adună spaime, se adună frunze;

Viața încolțește pe sub cicatrici;

Somnul și regretul sigilează buze;

Număr, fără vlagă, zile tot mai mici.

Soarele împarte o lumină dulce

Celor singuri; caut locuri care dor;

Peste pleoapa-mi rece vine să se culce

Un trecut în care nu știam că mor.

Calc de-acum pe vârfuri; drumurile-s pline

De minciuni cu brațe care se închid;

Un miros de putred și uitare vine

Dinspre viitorul laș și invalid.

Sub un cer ca fierea eu aștept urgia

Care să îmi spele moartea de pe trup;

Simt cum îmi coboară-n versuri nebunia,

Iar destinul care mă sugrumă-l rup.

Nu închide ușa, chiar de e răcoare,

Să mă-ntorc acasă mi-este tot mai greu;

Pe pământul ăsta depărtat de soare

Toamna este umbra sufletului meu.

More ...

✨ Întâlnire

Ne întâlnim acum fi’ndcă destinul

M-a pedepsit sau zeii mă urăsc...

Uitasem - recunosc! - de-o vreme chinul

De-a mă ciocni de tine - corp ceresc!

Azi nu ne mai atragem, iar uimirea

Ce o mimăm de complezență, prost,

E încă o dovadă ca iubirea

A fost eternă, până n-a mai fost...

Nu te roși și n-aduce trecutul

Între noi doi; ce-a fost a fost și nu...

Nu mă închin ca toți ceilalți la cultul

Iubirii. Sunt banal; la fel și tu!

Sunt vinovat de singura greșeală

De-a-ngădui greșeala-ți; prea târziu

Am înțeles că e mai bună-o boală

Fără de leac, decât un drum pustiu.

Cum ar fi fost? Cu mult mai rău, știi bine...

Am învățat din toate doar să cad,

Iar viața ta nu ar fi fost cu mine

Călâie fericire, ci un iad.

Regrete?! Nu e timp pentru regrete;

Am mult prea multe drame la activ

Și de le-aș duce-n cuget ca pe pietre

Invidios l-aș face pe Sisif.

Ce-ai mai facut? Te-ai măritat? Cu cine?

Te-ntreb zâmbind, deși n-ascult ce-mi spui,

Căci mai degrabă să te-ntreb îmi vine:

Cum să te uit, iubirea mea dintâi?

N-ai fost un episod, ai fost o lume

Și peste ea pototpul a venit

Firesc. Să ne întoarcem la pronume,

Dar să uităm formulele de-alint.

Nu te acuz. Nu îți găsesc vreo vină

C-am eșuat pe căile lumești;

Nici zeii-n ceruri n-ar putea să-și țină

Un jurământ și-a altuia tu ești...

Azi. Nu-i nimic, căci fosta povestire

Nu-i tragică acum când ea trecu;

Mai tragică i-această întâlnire

În care eu sunt eu și tu esti tu...

Din toate astea totuși trag povată

Că făr’ iubire sunt nemuritor,

Dar fără tine-n nesfârșita viață

În fiecare clipă o să mor.

Dacă-aș putea, nu aș schimba nimica,

Pe mine însumi însă m-aș schimba;

Ca să te pot iubi pe veci cu frica

De-a nu te pierde iarăși, draga mea.

Am spus prea multe! Uită deci de mine

Și faptul că odată ne-am iubit;

Ca din atâta rău să iasă bine,

Să ne uităm de-acum pân’ la sfârșit!

Adio-ți spun și-n urma risipirii

Prea scurtei vrăji, ajungem la acord:

Tu vei porni pe calea fericirii

Spre sud, iar eu - ca Frankestein - spre nord.

More ...

Poems in the same category

ADIO

ADIO cu zambetul pe fata si in inima

Nu imi dai alt sentiment cand ma gandesc la tine

N-ai asculta si ai vrut sa pleci de langa mine

Sincer, sper sa-ti fie mai bine

Cu siguranta, nu o sa iti fie

Dar fie, treaca de la mine

ADIO, MAREA MEA IUBIRE!

More ...

Bucuria fină

Bucuria fină ce curge,

Spre izvorul lin,

Cu privirile tale se-nfrânge,

Chipul tău senin.

Veselia de amor,

Ne încântă melancolia dansului,

Peste câmpuri de petale și dor,

Ne plimbăm în apele valsului.

More ...

Cuvinte concrete

Să stăm de vorbă, să ne spunem cuvinte

despărțite în silabe, sinonime, antonime, adjective și multe câte nemenționate au rămas…

și tu crezi că am făcut mult prea multă risipă

de timp și de glas?

Vreau să vorbim despre ce vrei tu,

putem să vorbim chiar și despre o știre,

îmi place să te ascult când vorbești

pentru că ai cuvintele calde și pline.

Putem să vorbim despre copaci, despre flori, despre cer, despre lună, despre oameni pe care nu-i placem, despre un pix, despre o foaie, despre vânt, despre ninsoare, despre o ușă, despre o mașină, despre un film oarecare, poate despre mâncare, despre cine ești tu, cine sunt eu, despre cum ești așa de frumoasă mereu, despre stele, despre pietre, despre pereți, despre tren, despre șine…

absolut despre orice,

mi-e dor de vocea ta,

mi-e dor de tine 🥺

Putem să vorbim despre tot ce se poate,

folosind cuvinte curbate, rotunde, ori drepte,

vreau să te am o clipă doar pentru mine,

să ne spunem cuvinte concrete.

More ...

PENTRU TINE...

Pentru tine-am inventat,
această stradă lungă, acest sărut,
Pentru tine, noaptea-ntreagă,
fără lună, fără nori,
fără stele, a-nceput...
Pentru tine, zi eternă,
soarele, s-a răzvrătit,
râurile, au murit,
mările, s-au adâncit,
stepele, s-au înverzit,
macii, roşii-au înflorit,
Pentru tine trăiesc,
şi tot pentru tine, mor,
cu fiecare clipă,
petrecută fără tine...

Pentru mine, tu
eşti realitatea,
de care am nevoie.

More ...

O stea frumoasa!

O! stea frumoasa de pe cer

Ce-mi lumoinezi privirea,

As vrea la mine ca sa vii, sper.

Ca sa-ti arat iubira.

Cand privesc seara pe cer,

Pe-o stea as darui-o,

Persoanrei care o iubesc,

Pe care as iubi-o

Autor: Popa Eugen

More ...

Ecoul recunoașterii

O simplă umbră pe poteca vieții

A fost destul ca liniștea să piară

S-au risipit în grabắ norii cetii

Și amintirea a început să doară.

Eu n-am uitat trecutul niciodată

Desi credeam că timpul ne ascunde

Dar inima tresare vinovată

Si la chemarea ochilor răspunde.

Sunt suflete ce încă se mai cată

Chiar dacă drumul s-a pierdut în zare,

O recunoastere de altădată

Ce nu se pierde-n marea de uitare.

More ...

Susține Poezii Online

Sprijinul tău ajută Poezii Online să crească frumos. Donația susține dezvoltarea, îmbunătățirile și acest spațiu dedicat creațiilor personale, locul unde poezia și textul literar aduc inspirație, liniște și o gură de aer pentru suflet.