Nu e chioară
Stau... Ascult Alternosfera
Mă gândesc la Marinela.
Și vreau să scriu o poezie
Despre a noastră drumeție.
A început tot c-o minciună
Cum că iubirea este chioară.
Dar eu ne vedeam împreună,
Liniștind aceeași vioară.
I-am furat din ochi frumusețea
Și ea să fure ceva și-ar fi dorit
Căutând dezgolită tristețea
Doar titre necitite a gasit.
Am învățat ca iubirea moare
Și recunosc, e vina mea.
Numărând in petale fără culoare
Eu n-o mai vreau deja.
Nu există sfârșit perfect
O să verific cand-oi fi bătrân.
Poate, când ceva începe
Doar sfârșituri mai rămân.
Poems in the same category
#Interesting
Poem: Cearta mare
Poem: Rămâi
Primul volum de poezii scrise în întregime de un program de Inteligență Artificială a fost publicat în China
Poem: Ființa
Poem: O frunză...
O şcoală din Spania a eliminat 200 de cărţi sexiste şi marcate de stereotipuri din biblioteca sa
Poem: For you my dear
Poem: Tentație divină
Cartea ”Blocaţi în labirint” este lansată ASTĂZI la Soroca