Noaptea mea
Ești noaptea mea de patimi și speranță
Întunecată zână cu ochi verzi.
Zeița-n care merită să crezi,
Misterul ce dă vieții importanță.
E noapte iar și iar renasc prin tine.
Ne mângâie suav o șoapt-a lunii
Și ne iubim în taină ca nebunii,
Înfiorați de-a stelelor lumine.
Cu dor învălui trupu-ți mlădios
Las' noaptea, sfânta noapte să ne-mbete,
Las' să păstrez parfumul tău în plete!
Ah! Vine răsăritul dureros...
Mă tem de soare când te fură-ncet,
Iar ziua-mi trece-n chin și suferință,
Și luna strig, cu sete și credință.
Dar, seara vine iar, vino, te-aștept...
Poems in the same category
Other poems by the author
#Interesting
Poem: Cineva m-a întrebat?
Poem: Luptă am dus..!
129 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu. Astăzi va fi organizat un concert de comemorare a poetului român
Poem: sint rea
Poem: Ploaia vindecătoare
S-a deschis raiul pentru micii cititori, la Moldexpo. Peste 16 mii de carti sunt in asteptarea cumparatorilor, iar picii pot invata cum sa faca povesti digitale - VIDEO
Poem: Cântec de flaut
Poem: Poem
Dorul de casă a motivat-o să pună povești pe versuri. Corina Bezdîga își lansează cea de-a treia carte