MUZA MEA UNDE EȘTI?

Muza mea unde ești ?

Mai stai și spune -mi povești

Poveștile tale-s frumoase

În suflet și-n gânduri rămase.

Ajută-mă muza mea

Să scriu pe hârtie

Povestea mea și a lor

Cine știe , povestea poate fi adevărată

Ascunsă într-un scrin al inimii

Și uitată...

Category: Love poems

All author's poems: T.A.D.

Date of posting: 12 ноября 2024

Timp de citire: ~1 min.

Views: 749

Other poems by the author

AȘTEPTARE

Curată nebunie

Arzândă flacără-n văpăi

Pe-o inimă pustie .

Aprinsă patimă de vis!...

Pe-o coardă de vioară

Făclie fără de alrar

Ce așteaptă în zadar!...

More ...

Divinitatea și rolul ei !

Ce înseamnă soartă, noroc, destin?

La naștere, la viața pământeană

Venim cu gemantanul plin?

Soarta, ne-a hărăzit un cer senin?

La naștere, suntem toți anonimi,

Părinții, pot fi săraci, dar oameni buni.

Au sarcina de a crește, aceste daruri,

Să răspândească în lume minuni.

Alte vlăstare, nimeresc în familii mafiote,

Cu instinctul de război și de moarte.

Viața pe PĂMÂNT, poate fi o gură de rai

Mulțumiți oamenii cu așa trai.

Dar, Divinitatea a trimis pe Pământ doi rivali

Binele și răul ; nu fac nici-o dată casă bună

Natura întreagă-i urgisită, în schimbare

Divinitatea, ne-a pus gând rău, oare ?

More ...

Sus în deal îmi fac o casă !

Foaie verde bob de rouă

Vreau să-mi fac o casă nouă,

Casă nouă și frumoasă

Uneva mai jos pe coastă.

Casei mele o să-i pun

Ușă largă primitoare ,

Cu ferești scăldate-n soare

Și când o aă fie gata ,

Să primesc lume aleasă

Copilașii mei iubiți

De nepoței însoțiți .

Sus în deal așez căsuțe

Cinci sau șase nu se știe

Câți prieteni vor vrea să vie,

Să petrecem împreună

La șfârșit de săptămână.

Când ne prinde dimineața

Ne dregem cu un păhărel

Si mâncăm un mititel ,

Și punem țara la cale

Parcă am fi la guvernare,

Ne așezăm pe mal de apă

Ne uităm mereu în zare ,

Poate peștele apare ...

More ...

DE CE ?

De unde știe neaua ca-i vremea

Să se astearnă , pe ramuri și la tâmple

Și c-o să fie iarnă ?

De ce norul pânge în ploaie ?

De ce floarea trece în fruct ?

De ce umbra în noapte piere ?

De ce acești ochi zânbesc tristi ?

De ce iubitul meu ,pe al vieții drum

Clipa netrăită s-a prefăcut în scrum .

Ce cătușe ne mai despart ,

Și cât sunt de grele ?

More ...

TE CĂNTĂ POEȚII

Te cântă poeții natură ,

În versuri frumoase pe strună ,

Îți cântă pădurea și marea ,

Îți cântă munții , dealul și valea ,

Îți cântă văzduhul albastru ,

Și-n cântec îmi cântă visarea .

Tălăzuieste valul spre mal

Nisipu-i curat , firișoare de opal .

Litoralul stăluceste sub valul de stele

Și murmură marea un cântec

Cu buzele mele .

Zefirul mă învăluie în rochie de bal ,

Valul se duce și vine la mal ,

În zare își flutură aripa sirene ...

Spre alte surate aplecat să le cheme ,

Spectacolul feeric îl cerne prin gene .

Te cântă poetii , natură ,

În versuri frumoase pe strună ,

Te cântă de multe milenii ...

Uimiți de atâta frumusețe .

În veci te vor cânta poetii .

T.A.D.

More ...

OSTENITĂ DE AȘTEPTARE

Ostenită de așteptare

Teama mă frământă

Cu dureri stridente-n frunte

Pentru câte runde?

Ostenită de învoiala

Plânsului etern

Poți și râde ,poți și râde

Fii un claun modern.

Ostenită se retrage

Ca într-o colivie

Teama de-a nu fi excentric,

Plângând de bucurie.

Ostenită fuge clipa

Timpului mereu prezent,

Contratimpul e-o balanță

Pe un scurt segment.

Ostenită-i chiar și umbra

Pare greu bonlavă ,

Torent cuprins de nevroză

Fluvii ,afluenții de lavă.

More ...

Poems in the same category

poem

E toamnă , e joi

Fumăm doruri

De soapte şi NOI

More ...

✨ Ploua din Cer

Plouă din cer cu stropi înmiresmați,

Cât de frumos miroase ploaia-n seri de vară,
Iar eu, cu gândul tot la tine,
Înșir cuvinte pe o foaie de hârtie,
A nu știu câta oară…

Cât de frumos se-aștern picuri de ploaie
Pe frunzele și florile de verde sănătos,
Cât de duios adie gândul meu spre tine,
Atent, să nu-mi șteargă sărutul
De pe ale sale aripi fine…

Cât de frumos șoptește ploaia asta seară,
Tot despre tine și ale tale carismatice culori,
Iar eu ascult atent dulcele-i cântec
Și nu mai știu dacă-i visare,
Căci fiecare vers e un buchet de flori…

More ...

✨ Întâlnire

Ne întâlnim acum fi’ndcă destinul

M-a pedepsit sau zeii mă urăsc...

Uitasem - recunosc! - de-o vreme chinul

De-a mă ciocni de tine - corp ceresc!

Azi nu ne mai atragem, iar uimirea

Ce o mimăm de complezență, prost,

E încă o dovadă ca iubirea

A fost eternă, până n-a mai fost...

Nu te roși și n-aduce trecutul

Între noi doi; ce-a fost a fost și nu...

Nu mă închin ca toți ceilalți la cultul

Iubirii. Sunt banal; la fel și tu!

Sunt vinovat de singura greșeală

De-a-ngădui greșeala-ți; prea târziu

Am înțeles că e mai bună-o boală

Fără de leac, decât un drum pustiu.

Cum ar fi fost? Cu mult mai rău, știi bine...

Am învățat din toate doar să cad,

Iar viața ta nu ar fi fost cu mine

Călâie fericire, ci un iad.

Regrete?! Nu e timp pentru regrete;

Am mult prea multe drame la activ

Și de le-aș duce-n cuget ca pe pietre

Invidios l-aș face pe Sisif.

Ce-ai mai facut? Te-ai măritat? Cu cine?

Te-ntreb zâmbind, deși n-ascult ce-mi spui,

Căci mai degrabă să te-ntreb îmi vine:

Cum să te uit, iubirea mea dintâi?

N-ai fost un episod, ai fost o lume

Și peste ea pototpul a venit

Firesc. Să ne întoarcem la pronume,

Dar să uităm formulele de-alint.

Nu te acuz. Nu îți găsesc vreo vină

C-am eșuat pe căile lumești;

Nici zeii-n ceruri n-ar putea să-și țină

Un jurământ și-a altuia tu ești...

Azi. Nu-i nimic, căci fosta povestire

Nu-i tragică acum când ea trecu;

Mai tragică i-această întâlnire

În care eu sunt eu și tu esti tu...

Din toate astea totuși trag povată

Că făr’ iubire sunt nemuritor,

Dar fără tine-n nesfârșita viață

În fiecare clipă o să mor.

Dacă-aș putea, nu aș schimba nimica,

Pe mine însumi însă m-aș schimba;

Ca să te pot iubi pe veci cu frica

De-a nu te pierde iarăși, draga mea.

Am spus prea multe! Uită deci de mine

Și faptul că odată ne-am iubit;

Ca din atâta rău să iasă bine,

Să ne uităm de-acum pân’ la sfârșit!

Adio-ți spun și-n urma risipirii

Prea scurtei vrăji, ajungem la acord:

Tu vei porni pe calea fericirii

Spre sud, iar eu - ca Frankestein - spre nord.

More ...

Același blestem

De dor de tine am ajuns la marginea inimii

De-aici se vede cel mai bine lipsa ta,

Sufletu-mi te speră stiind că nu poți fi cu el

Căci toți avem pe cineva, pe care nu-l avem...

Mă trezesc din nou sub același blestem

Cu inima făcută cioburi te sper

În minte mi-e rece si gândul refuză

Să mă încălzească și mă ține confuză...

Si-o rază de soare pătrunde în inima mea

O ultimă lacrimă s-așterne pe podea

Și-n minte-mi răsună un vis uitat

De-o poveste ce-a fost, dar s-a spulberat...

More ...

Tu și eu

Văd cum privești amorul meu

Ce simți la mine știi doar tu.

Tot ce știu e tu și eu?

Doar ca tu ai un alt atu.

Cu sărutul tău frumos,

Cu părul plin de soare,

Alături de gândul tău fricos

Să-mi devii conducătoare.

Ce vrei să-mi fii, nebună?

Plină de-a sufletului ticăloasă!

Am fantezii cu tine sub lună,

Și te văd prin suflet frumoasă.

Îți bag mâinile în păr,

Te trag și în spate te car

Mă uit peste al meu umăr

Și îmi alungi orice amar.

More ...

Câte simt

Dacă ai ști câte simt

Sincer îți spun, nu te mint

Sa fiu in brațele tale

Sa știu ca nimic nu doare

Vreau sa mergem mai departe

După viața, vine moarte

După viața , vine viața

Vreau sa te văd iar la fața

Uneori i așa de greu

Nu știu ce i in capul meu

Dar știu ca totul va fi bine

Cât timp eu te am pe tine

More ...

Susține Poezii Online

Sprijinul tău ajută Poezii Online să crească frumos. Donația susține dezvoltarea, îmbunătățirile și acest spațiu dedicat creațiilor personale, locul unde poezia și textul literar aduc inspirație, liniște și o gură de aer pentru suflet.