Două astre
Tot rătăcesc prin locuri stranii,
Dar care-mi par şi familiare,
Îngândurat mă-ntreb întruna
Cum am ajuns în ele oare?
Că nu-mi aduc deloc aminte
Cum s-a-ntâmplat de m-am pierdut
Şi nu-nţeleg unde mă aflu
Şi nici nu ştiu când am trecut.
Pe un tărâm plin de lumină,
Înveşmântat în raze albastre
Ce cad, pe sub a frunţii boltă,
De pe un cer cu două astre.
Ce-s străjuite, de aproape,
De tâmple adânci ca nişte văi...
Iubita mea încep a crede
Că m-am pierdut în ochii tăi.
Category: Love poems
All author's poems: Cătălin Teodoreanu
Date of posting: 14 марта 2024
Views: 480
Poems in the same category
Other poems by the author
#Interesting
Poem: Hoinar fără acasă
Poem: Lazaret - Dincolo de zid (roman foileton) 2. Trecut și prezent
Versuri şi vin. Ronin Terente a lansat cartea „Epistole către nimeni”, o colecție de 333 de poeme scrise în 3 ani
Poem: Un baiat cu un skate si chitara
Poem: Strigoi
Dragostea este atunci când… 11 jocuri de cuvinte din cartea lui Igor Guzun – „Bine”
Poem: Pentru cine?
Poem: Noaptea
foto | S-a întors acasă cu „69% de dor”. Doina Strulea a îmbătat inimile și sufletul cititorilor cu cea de-a doua carte de poezii