"Colinda ANAF 2024"
Aho-aho români faliti
Aia care mai munciti
Taxele sa le platiti
Mâine anul se-noieste
Taxele va cresc X 10
Salariul va fi la fel
Să traiti bine din el
Aho-aho români faliti
Aia care mai munciti
Taxele sa le platiti
Să n-aud că voi n-aveti
Alimente să va luati
La anaf(ora ma-sii) vă incolonati
Bir màreț să achitati
Aho-aho români faliti
Aia care mai munciti
Taxele sa le platiti
Dupa taxe poți "salva"... planeta prin moartea ta.
Florin Ristea
31.12.2024
18:00.
Poems in the same category
Spitalul te vindeca..sau?
Singuratatea ma apasa,
Aici, pe patul de spital,
Ma cheama cineva la masa
Dar de nimic nu am habar.
O doamna-n varsta mi-este alaturi
Dar sa discute nu ar vrea,
Caci se gandeste doar la maturi,
Sa plece acas', sa-si curete sufrageria.
Asistente, doctori, toti draguti
Ma poarta pe ici, pe colo,
Dar de-ai putea sa ma asculti,
Eu nu m-as mai gandi ca-s "solo".
Mi-e dor de ei, colegii mei,
Ce ma distreaza tot mereu,
De Tanti, Aida si Andrei
De care rad " siempre" la greu.
La unu am fost la masa,
Se servea ciorba cu paine,
Mai bine mananc acasa,
Sper s-ajung maine-poimaine.
Noroc ca se mai iveste
Sa mai ies putin pe-afara
Mi-a venit miros de peste,
Insa, nu pup nicio gheara!
Sapte zile de-oi mai sta,
In acest spital ,"cinci stele"
Ma apuca nebunia
Si-o sa-mi vina crizele.
Serenadă
E plăcut să ascultăm o serenadă
La colț de stradă
Doar că, pe bună dreptate, cea auzită de mine
Atinge niște note mai sublime
Când bariton, când soprană, ici și colo mai câte o octavă aruncată
Că așa se suflă nasul, mai dintr-o bucată
La patiseria din Piața Orhideelor
Gazdă a turneelor
Pentru fitness și plimbări pe bicicletă
Și picturi cu o singură paletă.
Printre geamurile aburite,
De la fleicile bine rumenite,
Ascult cu mare drag, dar și dezgust,
Ceea ce nu e de bun gust
Și mă întreb:"oare când se mai termină?"
Acele sunete ce, evident, nu se anină
Armonios...
În timpul unui prânz copios.
Compozitorul operetei nazale originale se oprește,
Se tot uită la acel crenvuști, învelit în chifle, pe care îl servește,
De o jumătate de oră fără să mai știe,
Privind în gol, cu lăcomie,
Ce sentimente mai nutrește
Pentru batista sa cu undițe și pește.
Dezbate ce să mai facă,
Dacă să continue sau să se prefacă
Că și-a finalizat actul la care lucra cu atâta patos,
Dar, fiindcă e scorțos,
Nu se lasă,
Chiar apasă
Cu batista pe o nară,
Scoțând sunete de o tonalitate rară.
Nu doar odinioară
Am convenit că muzica lui mă înfioară
I-am spus că mă deranjează,
La care el se holbează.
Deloc indignat,
Chiar m-a șicanat
Și mi-a arătat că, dinadins,
Produce acel zgomot distins.
Am început, pe un ton de ceartă,
Să vorbim despre ceva ce se iartă.
Așadar, ne-am împăcat,
Iar, de la patiserie, nonșalant, am plecat.
Diana
Diana a rugat pe Domnul: "da, Doamne, sa fiu sotie.
m-am pocait aseara, constiinta-i ca cloramin,
masina far’ de-acoperis inca-mi mai trebuie mie,
dar sot mai tare-mi trebuie, te rog, da-mi, Doamne! Amin!
eu cred in tine, Doamne, stiu, ca ai multa putere,
stiu, ca din tron din ceruri tu ma auzi si ma vezi,
eu veau barbat frumos, tinar, destept si cu-avere,
betivi, zgirciti si saraci, te rog, sa nu-mi recomenzi."
din cer s-a dat jos un inger si a cerut amanunte:
"la ai tai ani, Diana, gindurile prea tare-ti zbor,
dorinta ta cere vreme, pentru ca tu vrei prea multe,
iar Calea Domnului, Diana, nu este Apple Store.
barbatii nu sint telefoane, ca in asa situatii
tu sa le-alegi design-ul, sa s-aiba WI-FI, 4G,
in lumea asta, Diana, n-o sa gasesti complectatii,
oamenii nu se repeta, oamenii-s unici, sa stii."
«Ingerule, - a spus Diana, - eu sint femeie frumoasa,
cind l-am rugat pe Domnul, ce vreau, eu clar i-am spus.
aproape ca nu ies din sala si nu maninc fainoase.
oare nu este clar? eu nu sint ieftin produs.
cite femei triste-n lume, pling pin la urlet si gemet,
«maritata»-i putin pentru mine, principalul "cu cine" si «cum».
am studiat bine piata, stiu foarte sigur ce merit,
in exterior sint perfecta, iar sufletu-mi este bun."
"sa-ti dau ce vrei tu, Diana, sa stii, ca inca se poate,
sot vei avea, desigur, frumos, nu sarac si nici rau,
doar o minuta asteapta, te scriu in baza de date,
acum memoreaza, Diana, numarul de coada al tau.
poti sa-l sculptezi pe piatra sau ca tatuaj pe miina,
numai sa nu-l uiti, Diana, n-o sa-l repet de-o sa vrei,
ce de la tine se cere? - s-astepti, ca rindul sa-ti vina,
scrie: un miliard saizeci si unu, sorry, deja saizeci si trei."
Oare ce ar putea fi? în suedeză
Ce obiect are patru laturi,
Formă de patrat,
Nu putem spune că este chiar tridimensional, dar se pliază destul de bine pe orice suprafață,
Are mai multe întrebuințări:
Cu acest obiect putem șterge praful, ne putem șterge chipul transpirat, în el putem tuși, ne putem sufla nasul, când plângem și încercăm să ne revenim după depresie, când simțim nevoia să strănutăm în ceva și nu vrem să o stropim din cap până în picioare pe persoana de lângă noi, se poate pune și la costum la ocazii speciale sau îl putem pune lângă o vază de flori, pentru a mai adauga culoare mesei pe care stă.
De asemenea, un lucru important de precizat ar fi faptul că vine într-o varietate de modele, culori, desene, imprimeuri, unele au și texte scrise pe ele. Însă lumea care încă mai preferă stilul clasic, vintage și toate sinonimele de genul, îl are cel mai adesea într-o nuanță de bleu spălăcit, cum sunt și blugii prespălați, cu tot felul de pătrate mai mici, când de un albastru mai închis, când galben neon.
Obiectul descris nu ar putea fi decât:
Răspuns: रूमाल
Vad kunde det vara?
Vilket föremål har fyra sidor,
fyrkantig form,
Vi kan inte att den är ganska tredimensionell, men den viks ganska bra på vilken yta som helst,
Den har flera användningsområden:
Med det här föremålet kan vi torka av dammet, vi kan torka vårt svettiga ansikte, vi kan hosta in i det, vi kan blåsa näsan, när vi gråter och försöker återhämta oss från depression, när vi känner behov av att nysa in i något och vi inte Jag vill inte stänka den från topp till tå fötter på personen bredvid oss, den kan också på kostymen vid speciella tillfällen eller så kan vi sätta den bredvid en vas med blommor, för att färg på bordet där det sitter.
En viktig sak att ange skulle också vara det faktum att det finns i en mängd olika mönster, färger, mönster, tryck, vissa har till och med texter skrivna på dem. Men världen som fortfarande föredrar den klassiska, vintagestilen och alla synonymer i genren, har den oftast i en nyans av tvättad blå, liksom förtvättade jeans, med alla möjliga mindre rutor, ibland i mörkare blått, när neongult.
Det beskrivna objektet kan bara vara:
Svar: रूमाल
Bătrânica hoață în olandeză
La un magazin de haine second-hand,
Luate, adunate, răsfirate de la orice brand,
O cucoană trecută de prima tinerețe, căci avea cam în jur de 70 de ani, se uită la bustiere,
Sora mai mare a Ceciliei, proprietara magazinului, se uită la femeia cu gesturi grosiere,
O vede că tot stă și moșmondește,
Parcă nimic nu-i mai tihnește,
Trece pe lângă rafturile cu bluze,
Le alege doar pe cele ce au imprimeu cu meduze,
Pune, pune, îndeasă în plasă tot ce găsește,
Nu prea pare că se grăbește,
Mișcările sunt lente,
Nu cedează sub privirile atente
Ale șefei magazinului,
Ce tușește măgărește, admirând poza buletinului,
Bătrânica noastră hoață,
Nu are absolut nicio greață,
Pentru că pofta inimii o răsfață,
S-a produs o boroboață,
La un moment dat, șefa magazinului o întreabă,
,,Aveți sacoșe grele, ați mai fost și pe la alte magazine bănuiesc?",dar baba glumeață îi răspunde: ,,Ia vezi-ți fă de treabă!"
Imposibil să accepte ea o nesimțire ca aceasta, o ia la puricat, bluză cu bluză,
Bătrâna chiar pare confuză,
Îi spune frumos că le-a primit cadou pe multe, foarte multe dintre ele, că a fost recent onomastica ei și de aceea este încărcată cu acele sacoșe,
Și toate cele șapte broșe,
Care din magazin erau luate,
De bătrânică erau de mult uitate,
,, Aveți vreo explicație pentru toate produsele pe care le cărați cu dumneavoastră dintr-un loc într-altul?"
,,Nu știu, nici nu știu cum îmi arată patul."
,,De ce ați mai venit la cumpărături, atunci?"
,,Am vrut să văd ceva frumos?
,, Mă mințiți frumos?"
,,Ce mai înseamnă de fapt frumos?"
,,Mai lăsați-mă cu prefăcătoria asta, că mă prind și singură"
,,Mai uit, da, dar am plătit tot ce am avut de luat, nu sunt genul care fură"
,,Dacă nu vă amintiți de șapte broșe, tot așa veți lua tot magazinul și nu veți ști că l-ați luat"
,,Cum se poate? Vă îndoiți de moralitatea mea?"
,,Ce mai e moral la lumea care a uitat să fie morală?..."
Rămânând cu această întrebare, bătrânica se apucă să scoată și din poșetă, din fustă, din mâneci, de după cercei, de sub pălărie, tot ce a luat și nu a achitat..
Bine, sperăm că nu veți fura și data viitoare,
Că este o greșeală morală destul de mare.
De oude dief
Bij een kringloopwinkel,
Genomen, verzameld, gebladerd van elk merk,
Een oude vrouw die haar beste jaren heeft bereikt, want ze was ongeveer 70 jaar oud, kijkt naar de bustiers,
Cecilia's oudere zus, de winkeleigenaar, kijkt de vrouw onbeleefd aan,
Hij ziet haar nog steeds zitten en mokken,
Het is alsof niets hem kan kalmeren,
Ga voorbij de blouserekken,
Hij kiest alleen degene met een kwallenprint,
Stop, stop, stop alles wat hij vindt in het net,
Hij lijkt geen haast te hebben,
Bewegingen zijn langzaam,
Het geeft niet toe onder toeziend oog
Van de winkelmanager,
Wat hoest de ezel, terwijl hij de foto van het bulletin bewondert,
Onze oude dief,
Hij heeft absoluut geen misselijkheid,
Omdat het hartsverlangen eraan toegeeft,
Er was opschudding,
Op een gegeven moment vraagt de winkelmanager haar:
"Je hebt zware tassen, ik vermoed dat je ook in andere winkels bent geweest?", maar de grappige oude dame antwoordt: "Kijk, doe je werk!"
Onmogelijk voor haar om een dergelijke ongevoeligheid te accepteren, ze neemt het stap voor stap, bloesje voor bloesje,
De oude dame ziet er echt verward uit,
Hij vertelt haar vriendelijk dat hij er veel, heel veel cadeau heeft gekregen, dat het onlangs haar naamdag was en dat ze daarom beladen is met die tassen,
En alle zeven broches,
Die uit de winkel zijn gehaald,
Als oude vrouw waren ze al lang vergeten,
'Heeft u een verklaring voor alle producten die u van plaats naar plaats met u meedraagt?'
"Ik weet het niet, ik weet niet eens hoe mijn bed eruit ziet."
"Waarom kwam je dan winkelen?"
‘Of ik iets moois wilde zien?
"Lieg je aardig tegen me?"
"Wat betekent mooi eigenlijk?"
"Laat me met deze pretentie, want ik kan mezelf met rust betrappen"
"Ik ben het vergeten, ja, maar ik heb betaald voor alles wat ik moest meenemen, ik ben niet het type om te stelen"
"Als je zeven broches niet meer weet, neem je nog steeds de hele winkel en weet je niet dat je hem hebt gepakt"
"Hoe is het mogelijk? Twijfel je aan mijn moraal?"
"Wat is moreel aan de wereld die vergeten is moreel te zijn?"
Terwijl ze bij deze vraag blijft, begint de oude vrouw alles uit haar tas, uit haar rok, uit haar mouwen, van achter haar oorbellen, van onder haar hoed te halen, alles wat ze heeft meegenomen en niet heeft betaald.
Oké, we hopen dat je de volgende keer niet steelt,
Dat het een behoorlijk grote morele fout is.
Nu ne-am fi așteptat în maghiară
Făcând o plimbare, cu multă vreme în urmă,
Vezi pietoni liniștiți, semaforul îi stresează,
Precaut ei traversează,
Pe bancă, în parc, cu nasul în ziar, ei noutăți iar scurmă,
Se duc la piață, apoi la teatru,
Deja este ora patru,
Încă nu sesizează nimic,
Ceva ca un purice, dar care merge mult mai ritmic,
Merg și la prieteni, se simt bine, râd, glumesc,
Mai trece o oră și chiar ațipesc,
Au adormit toți în aceeași sufragerie,
Înghesuită, cu ușa tot găurită (să treacă pisica), își cer scuze că au dormit toți ca în colivie,
Pleacă acasă, timpul zboară,
Ce urmează ne înfioară,
Prietenii, prietenilor care au cumpărat din piață scriu revoltați,
Nu i-am mai văzut atât de enervați,
"Mai investiți și voi în ce fel de șampon doriți,
Orice, doar să vreți să-l folosiți,
Ne-ați umplut de păduchi
Ne-ați dezamăgit, noi nu am face în veci așa ceva,
Să vă fie rușine,
Vă mustră prietenii voștri care vă trimit doar urări de bine"
Da, bine...zi făină, nu am nimic,
Sigur e totul doar la nivel psihic,
Au citit prea mult din ziare,
Nu aveam de unde să luăm, în Portugalia doar am fost stagiare,
Fă, nu auzi fă, cum te simți?
N-am nimic, dar să ne facem totuși un test,
Nu pot să cred, fată, uită-te și tu???!!
Da fată, ce?...nu pot să mă uit la păr, că tu..
Ce fată?
Mai ia niște vată,
Încerc să îi prind, să îi arunc pe geam,
Dar nu reușesc să capturez măcar unul din neam,
Fată, am putea încerca o metodă mai diferită,
Dar, care știu că totuși merită,
Ne decolorăm părul, ne alegem cea mai deschisă nuanță de blond norvegian,
După, îl vopsim în ce culoare vrem,
Păduchii nici nu vor apuca să își dea seama ce se întâmplă,
Că noi suntem harnice, vopsim fiecare firicel și de la tâmplă,
Da fata mea, ce m-aș face fără ideile tale, păduchii vor arde, se vor asfixia, noi nu trebuie să facem nimic, doar să avem grijă, să ne descâlcim riguros, să ne asigurăm că scăpăm de orice vizitatori nepoftiți, pe undeva, prin păr, rătăciți,
Da fată, exact, eu ce îți ziceam?
Nu știu, la un film între timp mă uitam...
După multe secole vedem rezultatul...
Care, nici nu ar fi putut să fie altul...
Fată, s-a prins foarte bine culoarea de firul de păr, estetic sunt mulțumită,
Acum mă pieptăn, să văd ce au pățit acei gândaci,
Da, acum sunt albaștri, verzi, au fost vopsiți și ei, ce să mai faci?
Față, nu mai avem păduchi, am scăpat, mergem să sărbătorim la crâșmă, cu o limonadă,
Sper să nu mai pățim ca în Portugalia, la acea terasă din ogradă.
(De acolo s-ar crede că și-ar fi achiziționat și acei păduchi...)
Nem számítottunk volna rá
Nagyon régen,
Lásd a békés gyalogosokat, a közlekedési lámpák hangsúlyozzák őket,
Óvatosan átkelnek,
A padon, a parkban, orral az újságban, újra és újra hírt adnak,
Elmennek a piacra, aztán a színházba,
Már négy óra van
Még mindig nem vesz észre semmit,
Valami olyan, mint egy bolha, de az sokkal ritmikusabban megy,
Barátokhoz is járok, jól érzik magukat, nevetnek, viccelnek,
Eltelik még egy óra, és már tényleg elbóbiskolok,
Mindannyian ugyanabban a nappaliban aludtak el,
Összebújva, nyitott ajtó mellett (engedjük be a macskát), elnézést kérnek, hogy úgy aludtak, mint egy ketrecben,
menj haza, repül az idő
Ami ezután jön, az kiráz minket,
Barátaim, azoknak, akik a piacon vásároltak, írják felháborodva,
Soha nem láttam még őket ilyen dühösnek,
"Is olyan samponba fektessen be, amilyenre csak akar,
Bármit, csak szeretném használni,
Megtöltöttél minket tetűvel
Cserben hagytál minket, soha nem csinálnánk ilyesmit,
Szégyelld magad,
A barátaid, akik csak jókívánságokat küldenek neked, szidnak"
Igen, hát... nappali liszt, nincs semmim,
Persze mindez csak pszichológiai szinten.
Túl sokat olvasnak az újságokból,
Nem volt hova vinnünk, Portugáliában csak gyakornok voltam,
Nem hallod mit érzel?
Nincs semmim, de azért csináljunk egy tesztet.
Nem hiszem el, lány, nézz te is???!!
Igen lány, mi van?...Nem nézhetem a hajad, mert te...
milyen lány
Szerezz még vattát,
Megpróbálom elkapni, kidobni az ablakon,
De még egy ilyet sem sikerül megörökítenem,
Lány, kipróbálhatnánk egy másik módszert,
De ki tudja, még mindig megéri,
Szőkítjük a hajunkat, a norvég szőke legvilágosabb árnyalatát választjuk,
Utána olyan színre festjük, amilyenre akarjuk,
A tetvek fel sem fogják, mi történik,
Mivel szorgalmasak vagyunk, minden szálat kifestünk a templomból,
Igen, kislányom, mit csinálnék az ötleteid nélkül, a tetvek megégnek, megfulladnak, nem kell semmit tennünk, csak óvatosan, szigorúan kibogozni, győződjön meg róla, hogy megszabadulunk a hívatlan látogatóktól, valahol, át a haj, vándorol,
Igen lány, pontosan mit mondtam neked?
Nem tudom, közben filmet néztem...
Hosszú évszázadok után látjuk az eredményt...
Ami nem is lehetett volna más...
Lány, nagyon jól tapadt a színe a hajhoz, esztétikailag meg vagyok elégedve,
Most megfésülöm a hajam, hogy lássam, mi történt ezekkel a rovarokkal,
Igen, most kékek, zöldek, le is festették, mit tegyek?
Arc, nincs több tetvünk, megszöktünk, menjünk ünnepelni a kocsmába, limonádéval,
Remélem, nem úgy kötünk ki, mint Portugáliában, azon a kerti teraszon.
(Ott hinné az ember, hogy megkapja azokat a tetveket...)
Other poems by the author
Am timpul sub tālpi
"Am timpul sub tàlpi"
Atat de rar mi-a fost sa fiu fericit
Timpul se plictisea privindu-mā cum trec prin el
Doua soapte strabat...de nicàrii,urechea
Pe nume direct...mà striga viata
Atat de rar mi-a fost sa fiu fericit
Eu nu-s grabit, am timpul sub tàlpi
Iubiri la minut, tràiri ca pe mut, o viatà
Si-i gata.
Florin Ristea
15.dec.2023
22:37
Viata si fara de viață
Viață si fără de viață.
Viața
Văruită în putine cuvinte
Exemple...
Copilărie
Adolescență
Iubiri
Tradari
Tinerete fără bătrânețe.
Bucurie
Tristețe
Fericire
Lacrimi si zambete
Ca într-un final
Viata să se rezume
La o clipă
La trecut
Si la ETERNITATE.
Florin Ristea
⁰4.02.2024.
10:00
Sa nu mă uiți în era glaciară
"SA NU MĂ UIȚI ÎN ERA GLACIARĂ"
Sa nu mă uiți NEVINOVATĂ PRIMĂVARĂ,
TU SA MĂ STRIGI
Sa nu mă lași s-adorm în RAPIȚĂ ...a câtă oară ?!
SA NU MA UITI
Tu să mă strigi de-i zi,ori noapte de o fi
SĂ NU MĂ UITI
De plouă,de nu plouă,de bate vant sau nu,tu să mă strigi,
SA NU MA UITI
De stele vei trezi cu vocea ta,tu să mă strigi PLACERE,
Tu să mă strigi...
SI UITE ASA ,
BUZE de lut se nasc din vocea ta și-s moi și-s dulci mierose
In timp ce NURI tai, fiori trezesc și pofte
SA NU MA UITI
Tu drag buchet de flori de câmp, de vara și de toamnă
Pun DECOLTEU albumului cu poze,ca lumea sa ne vază in vreun fel
Era să uit...a nu știu câta oară!
TU SA MA STRIGI
SA NU MA UITI, promite-mi ...ca nu cumva în era glaciară,să prindă iarna-n trupul meu!
25.04.2023
Florin Ristea.
"Verzi si sudate"
Eu sunt subcultura in carne si oase
Omul care gândește nu dă în mase
Sunt metafora la colț de stradă
Un vagobond de esențe a gandirii înalte
Eu nu mă inchin la profeti la parai
Eu nu-ti vand iluzii din tot ce nu ai
Eu n-o sa scriu versuri când litere-ti mor
Si nici n-am sa cânt pe voci de afon
Eu sunt subcultura în carne si oase
Omul care gândește nu dă în mase
Eu sunt viciul de formă găsit doar pe stradă
De-acolo de unde pornea apa caldă
Eu rezid social decantat de la stat
Eu un EU incomod
Cât un patru impar
Eu sunt subcultura în carne și oase
Omul care gândește nu dă în mase
Florin Ristea
26.12.2023
Start 23:55(UK)
27.12.2023
Final 00:18(UK)
"Debut de an"
Dacă tu... n-ai fi
Nici eu... n-as fi
Nici ei... n-ar știi
Că tu si eu...
Debut de an... in DOI
Doar NOI.
Florin Ristea
01.01.DoiZeroDoiPatru
13:45.
ROMANul Veacurilor
Tu esti ROMANul vietii mele
Un gen de biblia sufletului meu ...Rugaciuni de zi si nopti,strigate în tacere.
Din care...
Cred, aș putea, volume sa-ti scriu
Despre tu,despre mine si "noi"
Despre "noi"
Acei "noi"
Din inima mea
Din inima ta.
Tu esti ROMANul vietii mele
Strofă de început a iubiri iluzorii
Vers de dor secat
Scancet infundat de dureri efemere
Ani de căutări, intreband intrebari
Un magnet sufletesc cu trairi nefiresti
Tu esti,da tu,tu esti ROMANul vietii mele
Tu... poem de iubire, nascocit din priviri
Ochi-ti flamanzi de a lumii iubiri
Unde-ai pus focul, sub pleoape arzand
Ei, irișii negri insasi, plangeau fumegand,de albastru de verde în vapai de caprui
Tu,da tu,esti ROMANul vietii mele
O clipă si atât, cat se nasc anii grei...
Pe vecie sa-ti pui rugaciuni printre ei
Să ardă ROMANul din veacuri
Din strabuni
Din penite
Din cerneluri
Din foi
Din cuvintele noi
De la cei din trecut pâna azi... la cei NOI
Afundati in orgolii,nevorbiti de un veac...si mai bine
Imbracati ...dar si goi
Un omagiu adus, unora, dintre noi
Încă in viață dragii de ei
Muritori ca si noi
12.12.2023
Ora 21:20.