Poems in the same category
Ultima clipa
In cea mai sumbra zi
In cea mai rece noapte
In cea mai trista clipa
In cel mai singur loc
Iubirea mea
Inima iti va topi
Tristetea iti va alunga
Singuratatea iti va alina
Dar mai am jn singur gand
Pe care as vrea sa ti l transmit
Ca si n ultima clipa a vietii
Eu pe tine te oi iubii
În cimitirul de povești
În cimitirul de povești,
Acolo unde stau la rând
Toți trubadurii unei vieți
Și viața lor de trubaduri,-
Acolo unde te-ntalnești
Și tu si eu, și noi și voi
Cărând bagajul desfacut
Din care curg litere moi.
Acolo unde ochii mari
Și curioși, ...nerăbdători
Pictați cu guașe sidefii
Își strigă versul rafinat
Scăldat de roz și mult ciel
Poate și ocru și cobalt..
Stridențe reci de negru-gri
Și alb-galbui... imaculat...
Mult lut,
Dar foarte diluat...
Acolo unde primprejur
Vezi chipuri cunoscute
Și, vai, atatea chipuri noi
Cu toții alergând grăbit
Să prindem roluri absolute.
Și-n cimitirul de povești
Din manuscrisul unei vieți
Îți scriu câteva rânduri vii
Ce-ți mușcă buzele-n livezi
Și-ți picură nisipul pe picior...
Mai mor puțin și iar învii
Și simt și fluturi și fior
Și-i viață-n mine, viața-n noi.
În cimitirul de povești
Se nasc povești...se scriu povești...
"Ja, einmal ich träumte" în islandeză
Ja, einmal ich träumte von einem Sonnenstrahl,
auf dem wir uns trafen, irgendwo im All.
Wie noch nie im Leben fühlt' ich so ein Glück,
denn zum ersten Male lächelst du zurück.
Ich glaube nicht an Träume, so sehr ich auch versuch',
doch hoff' ich eines Tages nur dich zu seh'n
beim Purpursonnenaufgang, wenn wir uns wiederseh'n,
denselben Weg wird an geh'n.
Ja, einmal ich träumte von einem Sonnenstrahl,
auf dem wir uns trafen, irgendwo im All.
Wie noch nie im Leben fühlt' ich so ein Glück,
denn zum ersten Male lächelst du zurück.
Ich glaube nicht an Träume, so sehr ich auch versuch',
doch hoff' ich eines Tages nur dich zu seh'n
beim Purpursonnenaufgang, wenn wir uns wiederseh'n,
denselben Weg wird an geh'n.
Ja, einmal ich träumte von einem Sonnenstrahl,
auf dem wir uns trafen, irgendwo im All.
Wie noch nie im Leben fühlt' ich so ein Glück,
denn zum ersten Male lächelst du zurück.
Ja, einmal ich träumte von einem Sonnenstrahl,
auf dem wir uns trafen, irgendwo im All.
Der Traum geht zu ende, die Sonne sank ins Meer
und als ich erwachte, fand ich dich nicht mehr.
Já, einu sinni dreymdi mig um sólargeisla,
þar sem við hittumst, einhvers staðar í geimnum.
Ég hef aldrei verið eins heppin og aldrei áður á ævinni,
því í fyrsta skipti sem þú brosir til baka.
Ég trúi ekki á drauma, sama hversu mikið ég reyni
En ég vona að ég sjái þig einn daginn
við fjólubláa sólarupprásina, þegar við hittumst aftur,
sömu leið verður farin.
Já, einu sinni dreymdi mig um sólargeisla,
þar sem við hittumst, einhvers staðar í geimnum.
Ég hef aldrei verið eins heppin og aldrei áður á ævinni,
því í fyrsta skipti sem þú brosir til baka.
Ég trúi ekki á drauma, sama hversu mikið ég reyni
En ég vona að ég sjái þig einn daginn
við fjólubláa sólarupprásina, þegar við hittumst aftur,
sömu leið verður farin.
Já, einu sinni dreymdi mig um sólargeisla,
þar sem við hittumst, einhvers staðar í geimnum.
Ég hef aldrei verið eins heppin og aldrei áður á ævinni,
því í fyrsta skipti sem þú brosir til baka.
Já, einu sinni dreymdi mig um sólargeisla,
þar sem við hittumst, einhvers staðar í geimnum.
Draumurinn tekur enda, sólin sökk í sjóinn
og þegar ég vaknaði fann ég þig ekki lengur.
Amor etern
Frânturi de imagini mi se varsă-n priviri
Nu știu! E real, vis sau amintiri?
Atingeri oarbe, străine, încât Nu știu!
Îs mângâieri sau mă jupoaie de viu?
Mă trezesc singur pe pustii uitate,
Adieri calde dau viață pășunii-izolate,
Lanuri verzui, crude, dansează pe sonate
Sub soare, în valuri, curat străluce,
Încât aurul a rugină aduce.
Nu poate fi vreun Empireu,
Căci M-a izgonit și din Antreu,
Dar mai divin se simte locu-n suflare,
Ce mă topește-n amor cu văpaie.
Un soare ca Deus mă orbește cu amor,
Îi simt atingerea până-n a sufletului fior,
Mă las pradă lui până-n a măduvei oscior,
Dragostea-i mă-nconjoară, curat nor.
Timpul se spânzură, Universul se prăbușește,
Buzele-i moi suflarea-mi oprește,
Orice urmă de viață-mi sfârșește,
O nouă existență de-a pururi ne unește.
Cerul se topește, pășunea se înalță,
Culorile-n esență se-amestecă-ntr-o substanță,
Se varsă limpede-n a lui iris divin,
Precum suflarea-i pură pe deplin.
Râsu-i melodios, simfonia perfectă,
Privirea-i luminează un sincer amor,
Cu-mbrățișări și sărutări mă delectă,
Pentru singura dată mi-e teamă c-am să mor.
Alergăm râzând în apogeu de fericire,
Suflete nevinovate, dansăm valsuri goi,
Uităm de tot, știm doar iubire,
În Cosmos am rămas noi doi.
Ne rostogolim pe iarba fină,
Pânză de cașmir,
Îi simt trupul, catifelat trandafir,
Capu-l culc unde pieptu-i se termină.
Trec zile, trec nopți,
În brațe-i voi sta-n veci,
Ne-ngână stele, ne îngână toți,
Căci li-s dragostele seci.
Nicicând nu se sfârși amorul,
Nu-i fantezie, nu e vis,
Iubirea nu-și va lua zborul,
E mai mult ca-n Paradis.
O eternitate vom petrece împreună,
Mă las adânc în strânsa-i-mbrățișare,
Lasă Moartea să apună,
Să-și găsească altă-nfățișare.
Sub mângâieri și cântece adormitoare,
Închid ochii și-l sărut cu sete,
Nimic, nici Deus nu va să ne separe,
Amorul nostru-i fără moarte!
Iubitul meu
Iubitul meu cu ochii trişti
Să ştii că sunt aici
te-astept cu braţele deschise
dar nu pentru mult timp
mai ştii atunci pe bancă
naivi eram
îţi purtam iubirea-n suflet
de chin am zis să te las
Vals
Hai si da-mi mana, fa o plecaciune
Astazi te invit la un ultim dans
Cu un nod in gat, in gura amaraciune
Dragostea mea, mai stii a dansa vals?
Atatia ani la rand am dansat stangaci
Si eu te invatam, tu pareai ca pricepi
Faceai doi pasi corecti ca apoi sa ma calci
Desi ma durea, te rugam sa reincepi
Si ce mult am pierdut incercand sa te invat eu
Un dans de care nu erai deloc interesat
Dansul eu il iubeam, un dans deloc greu
Dar vezi tu, e nevoie de doi neaparat
Eu profesor nebun care insista in zadar
Tu, elev absent fara interes de a excela
Abia dupa ce mi-s picioarele mi-e clar
Ca tu doar minteai, nu stii a dansa
Si de-ai mai vrea azi cu mine sa dansezi
Desi ma lovesti, ti-as oferi un dans
Te rog sa-ti dai silinta, nu iar sa cedezi
Dragostea mea, ai uitat a dansa vals?
Other poems by the author
Viata si fara de viață
Viață si fără de viață.
Viața
Văruită în putine cuvinte
Exemple...
Copilărie
Adolescență
Iubiri
Tradari
Tinerete fără bătrânețe.
Bucurie
Tristețe
Fericire
Lacrimi si zambete
Ca într-un final
Viata să se rezume
La o clipă
La trecut
Si la ETERNITATE.
Florin Ristea
⁰4.02.2024.
10:00
Am timpul sub tālpi
"Am timpul sub tàlpi"
Atat de rar mi-a fost sa fiu fericit
Timpul se plictisea privindu-mā cum trec prin el
Doua soapte strabat...de nicàrii,urechea
Pe nume direct...mà striga viata
Atat de rar mi-a fost sa fiu fericit
Eu nu-s grabit, am timpul sub tàlpi
Iubiri la minut, tràiri ca pe mut, o viatà
Si-i gata.
Florin Ristea
15.dec.2023
22:37
ROMANul Veacurilor
Tu esti ROMANul vietii mele
Un gen de biblia sufletului meu ...Rugaciuni de zi si nopti,strigate în tacere.
Din care...
Cred, aș putea, volume sa-ti scriu
Despre tu,despre mine si "noi"
Despre "noi"
Acei "noi"
Din inima mea
Din inima ta.
Tu esti ROMANul vietii mele
Strofă de început a iubiri iluzorii
Vers de dor secat
Scancet infundat de dureri efemere
Ani de căutări, intreband intrebari
Un magnet sufletesc cu trairi nefiresti
Tu esti,da tu,tu esti ROMANul vietii mele
Tu... poem de iubire, nascocit din priviri
Ochi-ti flamanzi de a lumii iubiri
Unde-ai pus focul, sub pleoape arzand
Ei, irișii negri insasi, plangeau fumegand,de albastru de verde în vapai de caprui
Tu,da tu,esti ROMANul vietii mele
O clipă si atât, cat se nasc anii grei...
Pe vecie sa-ti pui rugaciuni printre ei
Să ardă ROMANul din veacuri
Din strabuni
Din penite
Din cerneluri
Din foi
Din cuvintele noi
De la cei din trecut pâna azi... la cei NOI
Afundati in orgolii,nevorbiti de un veac...si mai bine
Imbracati ...dar si goi
Un omagiu adus, unora, dintre noi
Încă in viață dragii de ei
Muritori ca si noi
12.12.2023
Ora 21:20.
De sânge si grai.
Cum măi frate!?
Cum măi soro!?
Să te întreb
Ce faci străine?!
Când vorbim aceasi limbă română
Iubim aceasi țară România
Gândim românește
Iubim si suferim româneste
Cântăm
Chiuim
Dansăm
Radem,glumim si plangem românește
Cum măi frate!?
Cum măi soro!?
Tu, care mi-esti frate si soră
Cum să-mi spui străine!?!
Noi care împărțim Carpatii
Râurile toate,
Pădurile
Lacurile
Poteci si drumuri
Cu praf de daci
Venele Dunării
Trupul si chipul neasmuit
Al Deltei
Gura mării Negre Nesecată
Însăși vocea limbii române
Ea spiritul sacru născut in noi
Odata cu noi
Cu simturi
Cu tot
Cum măi frate!?
Cum măi soro!?
Florin Ristea
03.02.2024
9:15
"TU CUI II SPUI PĂRETE"
MI-AM AGATAT DORINȚELE PE ZI
IN UMBRA CUIULUI
DIN PRISPĂ
IACA-N VENIREA NOPȚII UMBRA DISPĂRU
DORINȚELE-MI CĂZURĂ PRINTRE STELE
CU GANDURI CU TRAIRI
CU TOATE CELE
ÎI SPUSE CUIUL... LA DESPARTIREA DE PĂRETE
😂❤️😂
Versuri inspirate din postarea ta... Mihaela Pislaru .
Florin Ristea
16.01.2024
"Verzi si sudate"
Eu sunt subcultura in carne si oase
Omul care gândește nu dă în mase
Sunt metafora la colț de stradă
Un vagobond de esențe a gandirii înalte
Eu nu mă inchin la profeti la parai
Eu nu-ti vand iluzii din tot ce nu ai
Eu n-o sa scriu versuri când litere-ti mor
Si nici n-am sa cânt pe voci de afon
Eu sunt subcultura în carne si oase
Omul care gândește nu dă în mase
Eu sunt viciul de formă găsit doar pe stradă
De-acolo de unde pornea apa caldă
Eu rezid social decantat de la stat
Eu un EU incomod
Cât un patru impar
Eu sunt subcultura în carne și oase
Omul care gândește nu dă în mase
Florin Ristea
26.12.2023
Start 23:55(UK)
27.12.2023
Final 00:18(UK)