De doua zile
De ieri, la scosul soarelui din rouā
Plecat mi-a fost si zâmbetul
Un chip de numãr 9
Atat de vesel mi-i s-o dus
Cā nici cā-l chem
Sā duuucà
Macar de-o prinde-un râs umbland
Un hohot rātācit prin luncà
Un hahaha cu lacrimi
Un hihihi,sau ce-o gāsi
Sà-i fie râs
Sà râdà zambetul plecat
Sà facà pe nebunul
Aratà a drac împielitat
De doua zile-i tot plecat
Eu nu-i mai sunt stapânul
Florin Ristea
16.dec.2023
19:10
Poems in the same category
Iarta-ma
Iarta-ma
Am indraznit sa-nfrunt
asperitatile
sufletului tau
fara sa stiu
cum sa iubesc un om
facut din frunze si din flori
si-n fiecare pasare ce lacrima din zbor
am gasit crampeie din tine
doar eu stiam cum asteptai
fiecare picatura de ploaie
asezat pe umerii norilor
gonind fiecare durere
ce o aveam in spatele inimii...
Idila Roz a Inimilor Îmbrățișate
Lumina apusului era o explozie de culori roz pal, metamorfozând cerul într-o picătură etereală ce se scurge în tabloul edenic al vieții noastre, care ne învăluiește în grația divină a amorului. Adierea serii, dulce ca un susur al zânelor, ne mângâia pielea, aducând cu ea arome paradisiace și promisiuni de veșnicie
Fiecare sărut pe buzele tale era o constelație de stele, o simfonie de dorințe ce dansa pe firmamentul cerului nostru interior
Sub cerul roz, noi doi eram imortalizați într-o capodoperă a iubirii, unde fiecare atingere era o pensulă delicată, trasând arabescuri de pasiune și tandrețe. Inimile noastre, două flăcări gemene, băteau la unison într-o armonie perfectă, creând o melodie sublimă a sufletelor îndrăgostite
Fiecare clipă petrecută împreună devenea o odă scrisă de mâna destinului, un vers ce intona despre fericire și împlinire În brațele tale, timpul se transforma într-o iluzie, iar noi pluteam într-un ocean de euforie, mângâiați de adierea blândă a serii și de sărutul veșnic al iubirii noastre
Primăvara inimii mele în turcă
Un băiat simpatic, George...
Un băiat introvertit, George...
Un băiat amuzant, George...
Un băiat cum nu am mai întâlnit până acum, George,
Un băiat pentru care orice atenție contează, George,
Un băiat căruia îi plac poeziile, George,
Un băiat expresiv și artistic, George,
Un băiat care chiar vrea să ne plimbăm cu hidrobicicleta, George...
Un băiat care chiar vrea să stăm să povestim la picnic, George,
Un băiat cu care se poate merge la cinematograf, piese de teatru, George,
Un băiat cu gusturi simple, dar bine alese, George,
Un băiat curajos și hotărât, George,
Un băiat cărui îi plac revistele vechi de modă, George,
Un băiat care cu fiecare ocazie, aduce mai multe flori, bomboane, George,
Un băiat ale căror poezii mă atrag tot mai mult, George,
Un băiat care scrie, taie și rescrie și de 1000 de ori, până să exprime exact ce își dorea, George,
Un băiat cu care merg la vecina ce dă meditații la spaniolă, George,
Un băiat care, dacă rămân în urmă cu învățatul, mă meditează și pe mine, George,
Un băiat care ascultă cam același gen de muzică, George.
George, amintirile mele legate de tine, cum te-am cunoscut și cât de mult mi-a plăcut cum scriai, cum mâncai pizza, cum râdeai la glumele mele (că în mod normal, doar eu râd), cum râdeai de mine câteodată, cum ne plimbam pe alei, cum mergeam amândoi cu motocicleta, pe autostrada Soarelui, depășind limita de viteză, cu pletele în vânt, lipsiți de griji, cum știam să ne facem unul pe celălalt să ne simțim bine, să ne ridicăm moralul, să ne distrăm prin crâșme, să mergem la meciuri de fotbal, să țipăm și să scuipăm semințe, să ne jucăm cu pisica mea de rasă Nebelung, să îmi dai un stilou de care te-ai plictisit, ți-l reparam și te bucurai foarte mult. Dulci amintiri, păcat că ai plecat cu nu știu ce proiect in Brazilia. Nu e nimic, erai tânăr, cum ar spune Otilia din ,,Enigma Otiliei" aveai visele tale și trebuia să ți le îndeplinești. Mai sunt atâtea fete, dar de proiectul acela chiar aveai nevoie. Te înțeleg, nu mi-ai lăsat multe poezii, dar eu le voi păstra, amintirea lor va înflori din ce în ce mai mult când le voi citi, răsfoi, când mă voi bucura de scrisul tău și de ce ai vrut să exprimi prin acele rânduri.
Yüreğimin baharı
İyi bir çocuk, George...
İçe dönük bir çocuk olan George...
Komik bir çocuk, George...
Daha önce hiç tanışmadığım bir çocuk George.
Her türlü ilginin önemli olduğu bir çocuk George,
Şiirleri seven bir çocuk George,
Etkileyici ve sanatsal bir çocuk olan George,
Bizi gerçekten hidro bisikletle gezmeye çıkarmak isteyen bir çocuk, George...
Piknikte oturup hikayeler anlatmamızı gerçekten isteyen bir çocuk, George.
Birlikte sinemaya gidecek bir çocuk oynuyor, George,
Basit ama iyi seçilmiş zevklere sahip bir çocuk olan George,
Cesur ve kararlı bir çocuk olan George,
Eski moda dergileri seven bir çocuk olan George,
Her fırsatta daha fazla çiçek, şeker getiren bir çocuk, George.
Şiirleri beni giderek daha çok cezbeden bir çocuk, George.
Tam olarak istediğini ifade edene kadar binlerce kez yazan, kesen ve yeniden yazan bir çocuk George,
İspanyolca dersi veren komşuma birlikte gittiğim çocuk George,
Eğer öğrenmede geride kalırsam, benim için de meditasyon yapan bir çocuk, George.
Hemen hemen aynı türden müzik dinleyen bir çocuk George.
George, seninle ilgili anılarım, seninle nasıl tanıştığım ve yazdıklarını ne kadar sevdiğim, pizzayı nasıl yediğin, şakalarıma nasıl güldüğün (çünkü normalde sadece ben gülerim), bazen bana nasıl güldüğün, eskiden nasıl konuştuğumuz sokaklarda yürüdüğümüzü, ikimizin de nasıl motosiklet sürdüğümüzü, Güneş otoyolunda, hız sınırını aştığımızı, saçlarımızı rüzgarda, tasasızca, birbirimizi nasıl iyi hissettireceğimizi, moralimizi nasıl yükselteceğimizi nasıl bildiğimizi, barlarda eğlenin, futbol maçlarına gidin, çığlık atıp tohum tükürün, Nebelung kedimle oynayın, sıkıldığınız bir kalemi bana verin, tamir ederim ve çok mutlu olursunuz. Tatlı anılar, ne yazık ki Brezilya'da hangi projeyle gittin bilmiyorum. Hiçbir şey değil, "Otilia's Enigma"dan Otilia'nın da söylediği gibi gençtin, hayallerin vardı ve onları gerçekleştirmek zorundaydın. Başka pek çok kız var ama bu projeye gerçekten ihtiyacın vardı. Seni anlıyorum, yapmadın Bana birçok şiir bırakın ama onları saklayacağım, onları okudukça, göz gezdirdikçe, yazdıklarınızdan ve o satırlarla anlatmak istediklerinizden keyif aldığımda hafızaları daha da çiçeklenecek.
Lacătul de la inima mea
Se tot vorbește că moartea-i dureroasă,
Că este neagră și are coasă,
Că n-are chip și-i tare fioroasă,
Dar nouă celor căzuți în ale amorului visări nici că ne pasă!
Îndrăgostiții știu că dragostea și viața-i tot ce contează!
Iubito astăzi am aflat o taină a iubirii
Căci Duhul Sfânt vorbește și prin tine...
Mi-ai spus cum o iubire mare
Se sechestrează.....
Chiar dacă termenul ăsta nu sună bine...
Căci eu adusul-am în pomenire
Ei bine cum?
Să afle fiecare!
Noi doi iubito știm...
Cum să poți face o iubire pe veci nemuritoare,
Sau să n-o lași să zboare...
Voi însă cititorii,
Citiți titlul la poezie,fiecare!
(11 februarie 2024 Vasilica dragostea mea)
Teatrul
Azi fărâmă-i cerul,
tristul meu decor
În care regăsesc o notă
de regret și dor,
Făcând în cercuri piruete,
un dans murdar și fantezist
Îmi joc rolul vieții mele …
singur, mut și trist.
În vene-mi fierbe neputința
și în suflet dorul arde
Nu sunt replici să mă-ncerce
și cortina iarăși cade,
Ochii-s ațintiți la stele
prin decorul de carton
Minunate constelații
în lumina de neon.
Pe podeaua veche zace
chip de dor și de tristețe
Peste tot culori de vise
încărcate cu speranțe
Un chip râde și privește
într-o clipă de trecut,
Altul plânge și se pierde
printre oameni … nevăzut.
Am stins luminile în sală
să pot privi ca-ntr-un abis
Crezând că astfel voi fi liber
dar o teamă m-a cuprins,
Teatrul este-un loc de joacă
dintre două fantezii …
Fericirea și tristețea,
două chipuri de copii.
Umbre triste mă provoacă,
să zâmbesc de aș putea
Dar pe scena vieții mele
tot repet: -Nu mă uita!
Pe tavanul plin de stele
teatrul este o galaxie
Sting și ultima lumină,
toate… să-mi rămână mie.
(autor: Aurel Alexandru Donciu / Creatie aparuta in volumul Soaptele Noptii ( editura Galaxia Gutenberg, 2020 ) si in volumul Cub de gheață ( editura Etnous, 2020 ) Toate drepturile rezervate.
🎤 Pe treptele de piatră
Pe treptele de piatră ale-altei dimineți,
Mă rog în taina sfântă, în ochi cu lacrimi reci.
În templul Tău, Doamne, îmi caut alinarea,
Căci dorul meu o cheamă, iertarea-i așteptarea.
Am fost doi prunci sub cerul iubirii Tale sfinte,
Ne-am jurat credință, cu mâinile-n Cuvinte.
"Unde mergi tu, merg și eu," spuneam cu glas fierbinte,
Dar vântul lumii aspre ne-a dus în ne-mpăcinte.
Ca soarele către zori, te aștept cu răbdare,
De șapte ori șapte ani trec, dar speranța nu moare.
Aș ridica altare, căci dragostea nu pleacă,
E scrisă-n cer și-n suflet, nimic să nu o seacă.
Pe muntele Golgota, o cruce ne unea,
Și-n fața Ta, Părinte, iubirea ardea.
Am zis c-o vom păstra, un dar neprețuit,
Dar umbrele de-afară ne-au rupt ce-am făurit.
Îmi spui prin Proverbe că tot ce-i drept rămâne,
Că omul ce iubește pășește doar pe bine.
Mă-ntorc spre porți divine și chem un singur nume,
Căci dragostea Ta, Doamne, mă ține fără urme.
Mai sper ca-n rugăciune să ne-adunăm iar,
Ca plopul în genunchi cerând un dar.
Un dar să fim ca viața, să ridicăm cetăți,
În Templul Tău de slavă, iubirea să ne-arăți.
Promisiunile noastre, un legământ curat,
Sunt scrise-n Cartea Vieții, nimic nu s-a uitat.
Iubirea Ta mă-nvață să lupt și să aștept,
Să cred că-n zori ea vine, cu sufletu-i în piept.
Și de n-o fi aici, iubirea noastră-aleasă,
În Ceruri, Doamne, fă-o de Tine vegheată.
Căci Tu ești adevărul, lumina și cărarea,
Reaprinde, Doamne, flacăra, să ardă iar chemarea.
Iarta-ma
Iarta-ma
Am indraznit sa-nfrunt
asperitatile
sufletului tau
fara sa stiu
cum sa iubesc un om
facut din frunze si din flori
si-n fiecare pasare ce lacrima din zbor
am gasit crampeie din tine
doar eu stiam cum asteptai
fiecare picatura de ploaie
asezat pe umerii norilor
gonind fiecare durere
ce o aveam in spatele inimii...
Idila Roz a Inimilor Îmbrățișate
Lumina apusului era o explozie de culori roz pal, metamorfozând cerul într-o picătură etereală ce se scurge în tabloul edenic al vieții noastre, care ne învăluiește în grația divină a amorului. Adierea serii, dulce ca un susur al zânelor, ne mângâia pielea, aducând cu ea arome paradisiace și promisiuni de veșnicie
Fiecare sărut pe buzele tale era o constelație de stele, o simfonie de dorințe ce dansa pe firmamentul cerului nostru interior
Sub cerul roz, noi doi eram imortalizați într-o capodoperă a iubirii, unde fiecare atingere era o pensulă delicată, trasând arabescuri de pasiune și tandrețe. Inimile noastre, două flăcări gemene, băteau la unison într-o armonie perfectă, creând o melodie sublimă a sufletelor îndrăgostite
Fiecare clipă petrecută împreună devenea o odă scrisă de mâna destinului, un vers ce intona despre fericire și împlinire În brațele tale, timpul se transforma într-o iluzie, iar noi pluteam într-un ocean de euforie, mângâiați de adierea blândă a serii și de sărutul veșnic al iubirii noastre
Primăvara inimii mele în turcă
Un băiat simpatic, George...
Un băiat introvertit, George...
Un băiat amuzant, George...
Un băiat cum nu am mai întâlnit până acum, George,
Un băiat pentru care orice atenție contează, George,
Un băiat căruia îi plac poeziile, George,
Un băiat expresiv și artistic, George,
Un băiat care chiar vrea să ne plimbăm cu hidrobicicleta, George...
Un băiat care chiar vrea să stăm să povestim la picnic, George,
Un băiat cu care se poate merge la cinematograf, piese de teatru, George,
Un băiat cu gusturi simple, dar bine alese, George,
Un băiat curajos și hotărât, George,
Un băiat cărui îi plac revistele vechi de modă, George,
Un băiat care cu fiecare ocazie, aduce mai multe flori, bomboane, George,
Un băiat ale căror poezii mă atrag tot mai mult, George,
Un băiat care scrie, taie și rescrie și de 1000 de ori, până să exprime exact ce își dorea, George,
Un băiat cu care merg la vecina ce dă meditații la spaniolă, George,
Un băiat care, dacă rămân în urmă cu învățatul, mă meditează și pe mine, George,
Un băiat care ascultă cam același gen de muzică, George.
George, amintirile mele legate de tine, cum te-am cunoscut și cât de mult mi-a plăcut cum scriai, cum mâncai pizza, cum râdeai la glumele mele (că în mod normal, doar eu râd), cum râdeai de mine câteodată, cum ne plimbam pe alei, cum mergeam amândoi cu motocicleta, pe autostrada Soarelui, depășind limita de viteză, cu pletele în vânt, lipsiți de griji, cum știam să ne facem unul pe celălalt să ne simțim bine, să ne ridicăm moralul, să ne distrăm prin crâșme, să mergem la meciuri de fotbal, să țipăm și să scuipăm semințe, să ne jucăm cu pisica mea de rasă Nebelung, să îmi dai un stilou de care te-ai plictisit, ți-l reparam și te bucurai foarte mult. Dulci amintiri, păcat că ai plecat cu nu știu ce proiect in Brazilia. Nu e nimic, erai tânăr, cum ar spune Otilia din ,,Enigma Otiliei" aveai visele tale și trebuia să ți le îndeplinești. Mai sunt atâtea fete, dar de proiectul acela chiar aveai nevoie. Te înțeleg, nu mi-ai lăsat multe poezii, dar eu le voi păstra, amintirea lor va înflori din ce în ce mai mult când le voi citi, răsfoi, când mă voi bucura de scrisul tău și de ce ai vrut să exprimi prin acele rânduri.
Yüreğimin baharı
İyi bir çocuk, George...
İçe dönük bir çocuk olan George...
Komik bir çocuk, George...
Daha önce hiç tanışmadığım bir çocuk George.
Her türlü ilginin önemli olduğu bir çocuk George,
Şiirleri seven bir çocuk George,
Etkileyici ve sanatsal bir çocuk olan George,
Bizi gerçekten hidro bisikletle gezmeye çıkarmak isteyen bir çocuk, George...
Piknikte oturup hikayeler anlatmamızı gerçekten isteyen bir çocuk, George.
Birlikte sinemaya gidecek bir çocuk oynuyor, George,
Basit ama iyi seçilmiş zevklere sahip bir çocuk olan George,
Cesur ve kararlı bir çocuk olan George,
Eski moda dergileri seven bir çocuk olan George,
Her fırsatta daha fazla çiçek, şeker getiren bir çocuk, George.
Şiirleri beni giderek daha çok cezbeden bir çocuk, George.
Tam olarak istediğini ifade edene kadar binlerce kez yazan, kesen ve yeniden yazan bir çocuk George,
İspanyolca dersi veren komşuma birlikte gittiğim çocuk George,
Eğer öğrenmede geride kalırsam, benim için de meditasyon yapan bir çocuk, George.
Hemen hemen aynı türden müzik dinleyen bir çocuk George.
George, seninle ilgili anılarım, seninle nasıl tanıştığım ve yazdıklarını ne kadar sevdiğim, pizzayı nasıl yediğin, şakalarıma nasıl güldüğün (çünkü normalde sadece ben gülerim), bazen bana nasıl güldüğün, eskiden nasıl konuştuğumuz sokaklarda yürüdüğümüzü, ikimizin de nasıl motosiklet sürdüğümüzü, Güneş otoyolunda, hız sınırını aştığımızı, saçlarımızı rüzgarda, tasasızca, birbirimizi nasıl iyi hissettireceğimizi, moralimizi nasıl yükselteceğimizi nasıl bildiğimizi, barlarda eğlenin, futbol maçlarına gidin, çığlık atıp tohum tükürün, Nebelung kedimle oynayın, sıkıldığınız bir kalemi bana verin, tamir ederim ve çok mutlu olursunuz. Tatlı anılar, ne yazık ki Brezilya'da hangi projeyle gittin bilmiyorum. Hiçbir şey değil, "Otilia's Enigma"dan Otilia'nın da söylediği gibi gençtin, hayallerin vardı ve onları gerçekleştirmek zorundaydın. Başka pek çok kız var ama bu projeye gerçekten ihtiyacın vardı. Seni anlıyorum, yapmadın Bana birçok şiir bırakın ama onları saklayacağım, onları okudukça, göz gezdirdikçe, yazdıklarınızdan ve o satırlarla anlatmak istediklerinizden keyif aldığımda hafızaları daha da çiçeklenecek.
Lacătul de la inima mea
Se tot vorbește că moartea-i dureroasă,
Că este neagră și are coasă,
Că n-are chip și-i tare fioroasă,
Dar nouă celor căzuți în ale amorului visări nici că ne pasă!
Îndrăgostiții știu că dragostea și viața-i tot ce contează!
Iubito astăzi am aflat o taină a iubirii
Căci Duhul Sfânt vorbește și prin tine...
Mi-ai spus cum o iubire mare
Se sechestrează.....
Chiar dacă termenul ăsta nu sună bine...
Căci eu adusul-am în pomenire
Ei bine cum?
Să afle fiecare!
Noi doi iubito știm...
Cum să poți face o iubire pe veci nemuritoare,
Sau să n-o lași să zboare...
Voi însă cititorii,
Citiți titlul la poezie,fiecare!
(11 februarie 2024 Vasilica dragostea mea)
Teatrul
Azi fărâmă-i cerul,
tristul meu decor
În care regăsesc o notă
de regret și dor,
Făcând în cercuri piruete,
un dans murdar și fantezist
Îmi joc rolul vieții mele …
singur, mut și trist.
În vene-mi fierbe neputința
și în suflet dorul arde
Nu sunt replici să mă-ncerce
și cortina iarăși cade,
Ochii-s ațintiți la stele
prin decorul de carton
Minunate constelații
în lumina de neon.
Pe podeaua veche zace
chip de dor și de tristețe
Peste tot culori de vise
încărcate cu speranțe
Un chip râde și privește
într-o clipă de trecut,
Altul plânge și se pierde
printre oameni … nevăzut.
Am stins luminile în sală
să pot privi ca-ntr-un abis
Crezând că astfel voi fi liber
dar o teamă m-a cuprins,
Teatrul este-un loc de joacă
dintre două fantezii …
Fericirea și tristețea,
două chipuri de copii.
Umbre triste mă provoacă,
să zâmbesc de aș putea
Dar pe scena vieții mele
tot repet: -Nu mă uita!
Pe tavanul plin de stele
teatrul este o galaxie
Sting și ultima lumină,
toate… să-mi rămână mie.
(autor: Aurel Alexandru Donciu / Creatie aparuta in volumul Soaptele Noptii ( editura Galaxia Gutenberg, 2020 ) si in volumul Cub de gheață ( editura Etnous, 2020 ) Toate drepturile rezervate.
🎤 Pe treptele de piatră
Pe treptele de piatră ale-altei dimineți,
Mă rog în taina sfântă, în ochi cu lacrimi reci.
În templul Tău, Doamne, îmi caut alinarea,
Căci dorul meu o cheamă, iertarea-i așteptarea.
Am fost doi prunci sub cerul iubirii Tale sfinte,
Ne-am jurat credință, cu mâinile-n Cuvinte.
"Unde mergi tu, merg și eu," spuneam cu glas fierbinte,
Dar vântul lumii aspre ne-a dus în ne-mpăcinte.
Ca soarele către zori, te aștept cu răbdare,
De șapte ori șapte ani trec, dar speranța nu moare.
Aș ridica altare, căci dragostea nu pleacă,
E scrisă-n cer și-n suflet, nimic să nu o seacă.
Pe muntele Golgota, o cruce ne unea,
Și-n fața Ta, Părinte, iubirea ardea.
Am zis c-o vom păstra, un dar neprețuit,
Dar umbrele de-afară ne-au rupt ce-am făurit.
Îmi spui prin Proverbe că tot ce-i drept rămâne,
Că omul ce iubește pășește doar pe bine.
Mă-ntorc spre porți divine și chem un singur nume,
Căci dragostea Ta, Doamne, mă ține fără urme.
Mai sper ca-n rugăciune să ne-adunăm iar,
Ca plopul în genunchi cerând un dar.
Un dar să fim ca viața, să ridicăm cetăți,
În Templul Tău de slavă, iubirea să ne-arăți.
Promisiunile noastre, un legământ curat,
Sunt scrise-n Cartea Vieții, nimic nu s-a uitat.
Iubirea Ta mă-nvață să lupt și să aștept,
Să cred că-n zori ea vine, cu sufletu-i în piept.
Și de n-o fi aici, iubirea noastră-aleasă,
În Ceruri, Doamne, fă-o de Tine vegheată.
Căci Tu ești adevărul, lumina și cărarea,
Reaprinde, Doamne, flacăra, să ardă iar chemarea.
Other poems by the author
Tu, iunie al lor
Tu, iunie al lor
Plângi că nu-i mai ai
Sau plângi că ai să-i pierzi
Părinți-s dumnezei,și mai mult decât crezi
Învață să te bucuri, cu ei,de ei
Nu irosi vreo clipă, tu sa le fii copil
Părinți-s fericiți, căci tu exiști
Că râzi,te bucuri,te joci sau plângi,ii strigi
Sau ei te chem
Părinți-s dumnezei,și mai mult decât crezi
De-i uiți pe ei, părinții tăi
Nici tu nu mai existi
Și zambetu-ti dispare,nici lacrimi nu-ți mai curg
Ochii-ti devin uscați,întunecați și triști
Nici gând, nici suflet n-ai mai fi
Părinți-s dumnezei,ce te privesc din rai
Sau cazul fericit, când încă îi mai ai
Se bucura nespus, că ești copilul lor
Părinți-s dumnezei,din ei ne naștem toți
Copile sa nu-i uiți
Ești iunie al lor
Florin Ristea
1 iunie 2024
21:55
Sa nu mă uiți în era glaciară
"SA NU MĂ UIȚI ÎN ERA GLACIARĂ"
Sa nu mă uiți NEVINOVATĂ PRIMĂVARĂ,
TU SA MĂ STRIGI
Sa nu mă lași s-adorm în RAPIȚĂ ...a câtă oară ?!
SA NU MA UITI
Tu să mă strigi de-i zi,ori noapte de o fi
SĂ NU MĂ UITI
De plouă,de nu plouă,de bate vant sau nu,tu să mă strigi,
SA NU MA UITI
De stele vei trezi cu vocea ta,tu să mă strigi PLACERE,
Tu să mă strigi...
SI UITE ASA ,
BUZE de lut se nasc din vocea ta și-s moi și-s dulci mierose
In timp ce NURI tai, fiori trezesc și pofte
SA NU MA UITI
Tu drag buchet de flori de câmp, de vara și de toamnă
Pun DECOLTEU albumului cu poze,ca lumea sa ne vază in vreun fel
Era să uit...a nu știu câta oară!
TU SA MA STRIGI
SA NU MA UITI, promite-mi ...ca nu cumva în era glaciară,să prindă iarna-n trupul meu!
25.04.2023
Florin Ristea.
Viața templul timpului
"Viața templul timpului"
Tu inimă din ceasuri
Cu pulsul ticăind
Ce-mi tot pompezi
In timp, secunde-n infinit
Tu inimă din ceasuri
Să-mi ticăi,multe veacuri, multe
Vreau timp,vreau viață
Milenii să-mi ajungă.
20:15
26.04.2024
Florin Ristea
De sânge si grai.
Cum măi frate!?
Cum măi soro!?
Să te întreb
Ce faci străine?!
Când vorbim aceasi limbă română
Iubim aceasi țară România
Gândim românește
Iubim si suferim româneste
Cântăm
Chiuim
Dansăm
Radem,glumim si plangem românește
Cum măi frate!?
Cum măi soro!?
Tu, care mi-esti frate si soră
Cum să-mi spui străine!?!
Noi care împărțim Carpatii
Râurile toate,
Pădurile
Lacurile
Poteci si drumuri
Cu praf de daci
Venele Dunării
Trupul si chipul neasmuit
Al Deltei
Gura mării Negre Nesecată
Însăși vocea limbii române
Ea spiritul sacru născut in noi
Odata cu noi
Cu simturi
Cu tot
Cum măi frate!?
Cum măi soro!?
Florin Ristea
03.02.2024
9:15
Râsul este ZEUL LOR
Râsul este ZEUL LOR
Râd copiii'n luciul apei
Râd copii pe topogan
Râd copiii prinși în ploaie
Râd copiii stați la soare
Râd copii cât le e ziua
Noaptea'n somn râd câteodat'
Râd copiii la scăldat
Bucuroși și jucăuși
Râd copii la săniuș
Râd de omul de zăpadă
Râd oricând și din orice
Râd de sunt și supărați
Râsu-i pura bucurie
Răzi copile, râzi cât poți
Râd din inimă copiii
Zeul râsului e-al lor
Florin Ristea
1.06.2024
22:45.
Viata si fara de viață
Viață si fără de viață.
Viața
Văruită în putine cuvinte
Exemple...
Copilărie
Adolescență
Iubiri
Tradari
Tinerete fără bătrânețe.
Bucurie
Tristețe
Fericire
Lacrimi si zambete
Ca într-un final
Viata să se rezume
La o clipă
La trecut
Si la ETERNITATE.
Florin Ristea
⁰4.02.2024.
10:00
Tu, iunie al lor
Tu, iunie al lor
Plângi că nu-i mai ai
Sau plângi că ai să-i pierzi
Părinți-s dumnezei,și mai mult decât crezi
Învață să te bucuri, cu ei,de ei
Nu irosi vreo clipă, tu sa le fii copil
Părinți-s fericiți, căci tu exiști
Că râzi,te bucuri,te joci sau plângi,ii strigi
Sau ei te chem
Părinți-s dumnezei,și mai mult decât crezi
De-i uiți pe ei, părinții tăi
Nici tu nu mai existi
Și zambetu-ti dispare,nici lacrimi nu-ți mai curg
Ochii-ti devin uscați,întunecați și triști
Nici gând, nici suflet n-ai mai fi
Părinți-s dumnezei,ce te privesc din rai
Sau cazul fericit, când încă îi mai ai
Se bucura nespus, că ești copilul lor
Părinți-s dumnezei,din ei ne naștem toți
Copile sa nu-i uiți
Ești iunie al lor
Florin Ristea
1 iunie 2024
21:55
Sa nu mă uiți în era glaciară
"SA NU MĂ UIȚI ÎN ERA GLACIARĂ"
Sa nu mă uiți NEVINOVATĂ PRIMĂVARĂ,
TU SA MĂ STRIGI
Sa nu mă lași s-adorm în RAPIȚĂ ...a câtă oară ?!
SA NU MA UITI
Tu să mă strigi de-i zi,ori noapte de o fi
SĂ NU MĂ UITI
De plouă,de nu plouă,de bate vant sau nu,tu să mă strigi,
SA NU MA UITI
De stele vei trezi cu vocea ta,tu să mă strigi PLACERE,
Tu să mă strigi...
SI UITE ASA ,
BUZE de lut se nasc din vocea ta și-s moi și-s dulci mierose
In timp ce NURI tai, fiori trezesc și pofte
SA NU MA UITI
Tu drag buchet de flori de câmp, de vara și de toamnă
Pun DECOLTEU albumului cu poze,ca lumea sa ne vază in vreun fel
Era să uit...a nu știu câta oară!
TU SA MA STRIGI
SA NU MA UITI, promite-mi ...ca nu cumva în era glaciară,să prindă iarna-n trupul meu!
25.04.2023
Florin Ristea.
Viața templul timpului
"Viața templul timpului"
Tu inimă din ceasuri
Cu pulsul ticăind
Ce-mi tot pompezi
In timp, secunde-n infinit
Tu inimă din ceasuri
Să-mi ticăi,multe veacuri, multe
Vreau timp,vreau viață
Milenii să-mi ajungă.
20:15
26.04.2024
Florin Ristea
De sânge si grai.
Cum măi frate!?
Cum măi soro!?
Să te întreb
Ce faci străine?!
Când vorbim aceasi limbă română
Iubim aceasi țară România
Gândim românește
Iubim si suferim româneste
Cântăm
Chiuim
Dansăm
Radem,glumim si plangem românește
Cum măi frate!?
Cum măi soro!?
Tu, care mi-esti frate si soră
Cum să-mi spui străine!?!
Noi care împărțim Carpatii
Râurile toate,
Pădurile
Lacurile
Poteci si drumuri
Cu praf de daci
Venele Dunării
Trupul si chipul neasmuit
Al Deltei
Gura mării Negre Nesecată
Însăși vocea limbii române
Ea spiritul sacru născut in noi
Odata cu noi
Cu simturi
Cu tot
Cum măi frate!?
Cum măi soro!?
Florin Ristea
03.02.2024
9:15
Râsul este ZEUL LOR
Râsul este ZEUL LOR
Râd copiii'n luciul apei
Râd copii pe topogan
Râd copiii prinși în ploaie
Râd copiii stați la soare
Râd copii cât le e ziua
Noaptea'n somn râd câteodat'
Râd copiii la scăldat
Bucuroși și jucăuși
Râd copii la săniuș
Râd de omul de zăpadă
Râd oricând și din orice
Râd de sunt și supărați
Râsu-i pura bucurie
Răzi copile, râzi cât poți
Râd din inimă copiii
Zeul râsului e-al lor
Florin Ristea
1.06.2024
22:45.
Viata si fara de viață
Viață si fără de viață.
Viața
Văruită în putine cuvinte
Exemple...
Copilărie
Adolescență
Iubiri
Tradari
Tinerete fără bătrânețe.
Bucurie
Tristețe
Fericire
Lacrimi si zambete
Ca într-un final
Viata să se rezume
La o clipă
La trecut
Si la ETERNITATE.
Florin Ristea
⁰4.02.2024.
10:00