Rădăcina cerului

Copacul visează să fie nor.
Dar pământul știe —
deja este.


Categoria: Poezii diverse

Toate poeziile autorului: RAO poezii.online Rădăcina cerului

Data postării: 14 mai 2025

Timp de citire: ~1 min.

Vizualizări: 896

Loghează-te si comentează!

Alte poezii ale autorului

Greutatea luminii

Dimineața intră pe fereastră

și atârnă

pe umărul drept.

Nu o poți pune jos.

Nici nu vrei.

Mai mult...

Tăcere

Nu liniștea dintre cuvinte —

ci cuvântul

care se hotărăște să tacă.

Acela schimbă tot.

Mai mult...

Pauză

Muzica nu e în note.

E în spațiul

dintre ele —

acolo unde urechea

decide

ce a auzit.

Mai mult...

Calea

Fără pași
Ajungi.
Fără dor
Ești.

Mai mult...

Singur

Singurătatea ta
e legată cu fir invizibil
de toți cei care n-au avut timp
să stea cu tine.

Mai mult...

Întoarcere

Am plecat departe

să găsesc centrul.

La întoarcere, casa arăta altfel —

nu ea se schimbase.

Mai mult...

Poezii din aceiaşi categorie

🎤 Alien (modificare "Sometimes" - Alex G)

Me in this place is way too much,
Maybe talk to this guy, know his stuff.
I don't wanna deal with this shit no more,
I got paradise waiting in my home.

Sometimes I just wanna be normal (a normie, yeah)
Sometimes I just wanna be normal (a normie, yeah)
Sometimes I just wanna be normal (a normie, yeah)
Sometimes I just wanna be normal (a normie, yeah)

Talking in the class and I know you know,
Talking in the class, I feel like José in USA.
Maybe I don´t wanna be alone anymore,
All you gotta do is not ignore me as a whore

Something real about me, I know
Makes me wanna freeze up my flow.
Is it funny maybe?

Sometimes I just wanna be normal (a normie, yeah)
Sometimes I just wanna be normal (a normie, yeah)
Sometimes I just wanna be normal (a normie, yeah)
Sometimes I just wanna be normal (a normie, yeah)

Mai mult...

colaj//3

în cutia poștală,

timpul

a păstrat câteva

broșe de umăr 

clepsidre sparte și

amintiri deșarte.

 

norii,

mari dinozauri cu pene,

duc criptograme

cerșetorilor orbi

de la poarta Ierihonului.

Mai mult...

Unde nu mai plânge nimeni

Există un loc în lume
unde nu mai plânge nimeni.
Acolo stau toate lacrimile
care n-au apucat să cadă.
Sunt păstrate în borcane de sticlă,
etichetate:
„Mama”,
„Octombrie”,
„A fost, dar nu mai e.”

Timpul acolo
nu mai merge.
Stă.
A obosit și el
să treacă degeaba.

Mai mult...

Lupii timpurilor noastre

Peisagistică și terminologie specifice locurilor natale. 

 

Urlã lupii-n Cioaca Morii,

Urlã la Releu!

Se-nspãimântã trecãtorii,

Mã-nspãimânt şi eu!

 

Urlã lupii în Fundata,

Şi, urlând aşa,

Sar deodatã, gata-gata

De-a mã sfâşia!

 

Urlã lupii-n Câmpul-Babii

Urlã satu-ntreg;

Şi de ce se mirã şvabii,

Chiar cã nu-nţeleg!

 

Urlã lupii, urlã-ntruna

În Vârf la Grãdini;

Urlã cãtre cei de-ai casei

Şi-apoi la strãini!

 

Urlã lupii! Sigur, urle,

Cât mai pot urla!

Cã n-au cum, o veşnicie

Sã tot urle-aşa!... 

Mai mult...

Un copil pierdut

Fugea desculț pe stradă 

Un copil pierdut de mamă,.

Disperării cade pradă, 

Privind in gol cu teamă. 

 

Chipul ei la sân strângea, 

Pe asfalt îl creiona,

Obrajii plânsi ștergea,

Cerșea din ochi si suspina. 

 

Zdrentaros, flamand se așează 

Pe o bancă roasa de rugină;

Ore -n șir stătea de pază, 

Făcând din asta o rutină..

 

Nici ploaia nu -l urnea  din loc,

Nici vântul ce îi dă târcoale. 

De frig se strânse ghemotoc, 

Atent la umbrele vocale.

 

Poate n mulțime se perinda ,

Rătăcit de el ,e mamă

În brate să-l cuprindă ,

Ce suferința-i va curma...

Mai mult...

Monotonie

Vreau să fug, să scap,

Am doar monotonie in cap.

Fiecare zi e la fel

De dimineață până seara am același reper,

Sunt plictisit de viață, iar, 

Când mă trezesc sângele îmi îngheață,

Încă o zi, 

Încă o tristețe,

Nu vrea nimeni macar un pic,

Destinul să și-l schimbe, zic?

Asta e viața, ne naștem, trăim,

Iar mai apoi murim.

Mai mult...

Susține Poezii Online

Sprijinul tău ajută Poezii Online să crească frumos. Donația susține dezvoltarea, îmbunătățirile și acest spațiu dedicat creațiilor personale, locul unde poezia și textul literar aduc inspirație, liniște și o gură de aer pentru suflet.

Îți mulțumim că lași poezia să dăinuie. 🤍