Monologul Coloanei fără Sfârșit

Deasupra norilor,

Strălucirea florilor,

Nimeni nu m-a vizitat,

De când tu ai plecat!

Nimeni nu s-a urcat,

De când tu m-ai lăsat!

Privesc de sus

Spre-un univers promis

Cine oare, cine doamne!

Va străbate cu sudoare

De departe până-n zare

E un drum un pic cam mare,

Dar nimic nu-i de pierdut

O dată ce-ai urcat!

Viața ți s-a schimbat

Însă nimeni nu-ndrăznește

Nimeni nu pornește

În explorarea, făclii

Comoara printre stele vii

De ce m-ai lăsat ?

Singur înălțat?

Cu trepte prăfuite

De oameni lipsite?


Категория: Стихи про любовь

Все стихи автора: F. Tina poezii.online Monologul   Coloanei fără Sfârșit

Дата публикации: 12 октября

Timp de citire: ~1 min.

Просмотры: 285

Авторизуйтесь и комментируйте!

Другие стихотворения автора

Copilul vostru

Dragă mamă,

Dragă tată,

Nimeni nu m-ascultă.

Viața-i grea, lecții multe,

Creeru-n haos se pierde.

Recele izvor, în suflet calm mi-aduce!

Însă, lipsa de-ajutor 

În văzduh mă pierd ușor

De ce mă ignorați?

De ce mă comparați?

Nu-s și eu copil de-a vostru? 

Еще ...

Стихи из этой категории

A fost

A fost un fel de primăvară
Un chip frumos cu o iubire avară
Voia să atingă norii dar n-avea scară
Un fel de pasăre care nu zboară
O poveste pe care nu poți s-o înțelegi
Nici acum nici peste două vieți
Mi-a întins paharul și mi-a spus:
"-Toarnă"
Exact ca o ploaie de toamnă
Se întâmpla asta seară de seară
Până în ultima zi de vară
Când te-am rugat să mai rămâi
Deși mi-am jurat să n-o mai spun nimănui
Te rugam să nu mai pleci
Ai fost o iarnă, dupa tine au urmat zile reci

Еще ...

În hău cu dorul

De-ar fi și cerul să cadă peste mine,

Cum se frâng tăcerile-n suspin,

Te-aș chema, iubito, să m-aline

Umbra ta rămasă în destin.

 

De-ar fi și stelele să moară-n zori,

Să-nghețe timpul între ploi,

Ți-aș desena din lacrimi flori,

Să-nflorească drumul înapoi.

 

De-ar fi și munții să se plece-n vânt,

Și șoaptele să-mi cadă greu,

Aș pune-n rugăciune orice gând

Să te păzească-n vis mereu.

 

De-ar fi și moartea să m-apuce-n vis,

Din piept mi-aș rupe doru-n hău,

Să nu-mi răpească glasul scris,

Să-l duc cu mine, glasul tău.

Еще ...

Dacă vrei

 

Iubito, dacă vrei un pas spre mine să pașești,

Voi face eu treizeci si trei,

Să te răpesc pe veci,

Ca în Rapirea din Serai,

Ori să te port prin nori

Ducându-te în Insula iubirilor nemuritoare,

Zburând îmbrățișați ca-n basmele celebre,

Cu covoare zburătoare!

Căci nimeni n-are ochii tăi....

Pecetea ce mi-ai pus cu frumusețea ta,

E dulce dar tare grea și-apăsătoare!

(11 martie 2024 Vasilica dragostea mea)

 

 

 

 

 

 

Еще ...

Iubire albastră,

 

 

Iubire albastră ce semeni cu cerul,

Eu simt ca mă înalți,cum zbor sau plutesc,

 

Iubire albastră ce semeni cu mare,

Pe valuri mă porți de înec mă ferești,

 

Iubire albastră ce semeni cu noaptea,

In întuneric,azur strălucești,

 

Iubire albastră ce semeni cu ziua,

Mă pierd prin mulțime și tot te găsesc.

 

Iubire albastră ești vie și clară 

Trăită în doi , transformi o comoară 

 

Iubire albastră trăită intens,

Aprinzi tot pământul cu roșu intens.

Еще ...

Schimbare!

A fost vară afară

Și te-am văzut pe tine,

Oh, înger alb ca neaua,

Cu părul auriu!

 

​Și mi-ai zâmbit încet,

Cum nu prea mi se cuvine

Pentru un om ca mine,

Ce are-n ochi doar draci...

 

​Am înțeles acum

Ce ai vrut să îmi transmiți:

Mă voi lupta cu mine

Pentru o schimbare.

 

​Voi lăsa toată răutatea

Ce-mi curge mie-n vene

Și voi face un pas în față,

Să arăt că chiar se poate!

Еще ...

Îndepărtare

 

Și zilnic mă gândesc numai la tine,

Zdrobesc pământ sub pașii mei mărunți,

Pe noapte am culcat-o lângă mine,

Apoi am evadat cu luna sus în munți.

 

Sub geam îți curge un râu de lacrimi,

Ce-a izvorât demult din inimă și dor,

Deschide larg fereastra mea de patimi,

Și-ncearcă suferința, măcar cu un picior.

 

Singurătatea am s-o-nvelesc într-o batistă,

Și am să vin ca să ți-o las la ușă,

De-ai s-o desfaci să știi că-n ea există,

Un urlet lung, și-o mână de cenușă.

Еще ...

Поддержите Poezii Online

Ваша поддержка помогает Poezii Online красиво расти. Пожертвование помогает развитию, улучшениям и этому пространству, посвящённому личному творчеству — месту, где поэзия и литературный текст приносят вдохновение, спокойствие и глоток воздуха для души.

Спасибо, что помогаете поэзии жить дальше. 🤍