Категория: Стихи про любовь
Все стихи автора: icatalin45
Дата публикации: 6 октября 2023
Просмотры: 711
Стихи из этой категории
Găndul
Când cu drag privesc seninul cerului cel infinit
Și incerc sa-mi caut gandul, imi dau seama c-a fugit
Și se-ndreaptă către tine, cum se-ndreaptă-ntotdeauna
Chiar din zorii dimineții, până când rasare luna.
Doar spre tine mereu fuge, făr’ să pot sa îl opresc
Să te caute el vine, sa-ți spună cât te iubesc.
Să-ți șoptească la ureche, să te-nvăluie ușor,
Blând în ochi sa te privească și să-ți spună cât mi-e dor.
Să îți spună cum în brațe, strâns aș vrea să te cuprind,
Să te am mereu alături, sa trăiesc mereu iubind,
Să simt trupul tau fierbinte cum s-aprinde de dorință,
Să îți dăruiesc iubirea, din întreaga mea ființă.
Tu, gustând a mea iubire, să adormi la pieptul meu,
Să ramâi pân’ dimineața ș-apoi sa rămâi mereu.
Să trăim iubind, o viață, să pășim spre veșnicie.
Chiar de-i doar un gând acesta, acest gând ți-l trimit ție.
Iubirea mea
Dacă toți ar iubi cum iubesc eu,
nu ar exista colțuri de întuneric,
doar lumina unei iubiri nemărginite,
care curge din adâncuri, fără sfârșit.
Aș oferi fără să aștept,
fără să mă întrebi, fără să mă întrebi,
fără teama de a rămâne gol,
pentru că iubirea mea nu se măsoară în ceea ce dau,
ci în ceea ce sunt atunci când sunt cu tine.
Aș iubi în liniște, ca vântul pe câmpuri,
cu acea blândețe care știe să mângâie,
dar care nu lasă niciodată golul nemângâiat.
Aș iubi ca o mare ce nu cunoaște țărmuri,
împingându-se necontenit în fiecare fărâmă de pământ,
acoperindu-te cu valuri de încredere.
Iubirea mea nu e o poveste,
e o adiere de foc, ce se stinge și reapare,
o flacără ce arde de milioane de ori,
dar niciodată nu se consumă.
E acel „înainte” ce nu a fost spus încă,
dar totuși e acolo, în fiecare respirație.
Dacă toți ar iubi cum iubesc eu,
lumea ar fi un loc fără granițe,
fără frici și fără regrete,
în care doar iubirea ar dicta ritmul zilelor,
și ar înflori din fiecare fereastră,
din fiecare pas, din fiecare gest.
Iubirea mea este acel loc în care
nu trebuie să te schimbi,
pentru că tot ceea ce ești este suficient,
pentru că iubirea mea te cuprinde
fără condiții, fără „dar”-uri,
fără „poate”.
Semne
Aș vrea să-mi trimiți un semn,
Nu mare, doar cât o bătaie de inimă,
O privire pierdută pe furiș,
Un cuvânt uitat între rânduri.
Mi-ar fi de-ajuns o adiere,
Un sunet cald, abia șoptit,
Ce mi-ar spune că încă știm
Să fim noi, chiar și în tăceri.
Nu-i dor, nici regret, doar o sete
De a regăsi firul nescris
Din care am țesut povești cândva,
Cum aș vrea să ne mai vorbim.
Mărțișor!
Azi voi culege ghiocei,
Să-i dau cui mi-e drag,
Și voi pune printre ei,
Mărțișoare în șirag
Am o listă nu prea lungă,
Cu persoane mult dragi mie,
Voi aduna flori să-mi ajungă,
Să le-m-part cu bucurie
Voi cumpăra și-un buchet,
Trandafiri, frezii și iasomie,
Vreau să-le-n-mânez din suflet,
Cu iubire, pentru-a mea soție
Acum în prag de primăvară,
Vouă femei vă mulțumim,
Și cu penița din călimară,
Scriu..noi mult vă prețuim
..și..
Pe soții, nu încetăm să le iubim!
Scrisă de Cezar!
Pe curând!
Un felinar în noapte
În geamul din odaia mea
seară de seară îmi luminează
un felinar, care zâmbea
și îmi șoptește că veghează
făptura mea în pat întinsă
și de lumina sa cuprinsă.
Un felinar, un ochi de seară
ce peste corpul meu coboară
o rază blândă de lumină
ce la conturul meu se înclină
Iar eu precum floarea de glastră
îl aștept cu drag la fereastră .
Tu picătura luminoasa
de ce-ai ales să-mi bați în casă
și m-ai făcut să te îndrăgesc
atunci când noaptea mă iubesc
sub picăturile tale de lumină
când mă alint ca o felină.
Găndul
Când cu drag privesc seninul cerului cel infinit
Și incerc sa-mi caut gandul, imi dau seama c-a fugit
Și se-ndreaptă către tine, cum se-ndreaptă-ntotdeauna
Chiar din zorii dimineții, până când rasare luna.
Doar spre tine mereu fuge, făr’ să pot sa îl opresc
Să te caute el vine, sa-ți spună cât te iubesc.
Să-ți șoptească la ureche, să te-nvăluie ușor,
Blând în ochi sa te privească și să-ți spună cât mi-e dor.
Să îți spună cum în brațe, strâns aș vrea să te cuprind,
Să te am mereu alături, sa trăiesc mereu iubind,
Să simt trupul tau fierbinte cum s-aprinde de dorință,
Să îți dăruiesc iubirea, din întreaga mea ființă.
Tu, gustând a mea iubire, să adormi la pieptul meu,
Să ramâi pân’ dimineața ș-apoi sa rămâi mereu.
Să trăim iubind, o viață, să pășim spre veșnicie.
Chiar de-i doar un gând acesta, acest gând ți-l trimit ție.
Iubirea mea
Dacă toți ar iubi cum iubesc eu,
nu ar exista colțuri de întuneric,
doar lumina unei iubiri nemărginite,
care curge din adâncuri, fără sfârșit.
Aș oferi fără să aștept,
fără să mă întrebi, fără să mă întrebi,
fără teama de a rămâne gol,
pentru că iubirea mea nu se măsoară în ceea ce dau,
ci în ceea ce sunt atunci când sunt cu tine.
Aș iubi în liniște, ca vântul pe câmpuri,
cu acea blândețe care știe să mângâie,
dar care nu lasă niciodată golul nemângâiat.
Aș iubi ca o mare ce nu cunoaște țărmuri,
împingându-se necontenit în fiecare fărâmă de pământ,
acoperindu-te cu valuri de încredere.
Iubirea mea nu e o poveste,
e o adiere de foc, ce se stinge și reapare,
o flacără ce arde de milioane de ori,
dar niciodată nu se consumă.
E acel „înainte” ce nu a fost spus încă,
dar totuși e acolo, în fiecare respirație.
Dacă toți ar iubi cum iubesc eu,
lumea ar fi un loc fără granițe,
fără frici și fără regrete,
în care doar iubirea ar dicta ritmul zilelor,
și ar înflori din fiecare fereastră,
din fiecare pas, din fiecare gest.
Iubirea mea este acel loc în care
nu trebuie să te schimbi,
pentru că tot ceea ce ești este suficient,
pentru că iubirea mea te cuprinde
fără condiții, fără „dar”-uri,
fără „poate”.
Semne
Aș vrea să-mi trimiți un semn,
Nu mare, doar cât o bătaie de inimă,
O privire pierdută pe furiș,
Un cuvânt uitat între rânduri.
Mi-ar fi de-ajuns o adiere,
Un sunet cald, abia șoptit,
Ce mi-ar spune că încă știm
Să fim noi, chiar și în tăceri.
Nu-i dor, nici regret, doar o sete
De a regăsi firul nescris
Din care am țesut povești cândva,
Cum aș vrea să ne mai vorbim.
Mărțișor!
Azi voi culege ghiocei,
Să-i dau cui mi-e drag,
Și voi pune printre ei,
Mărțișoare în șirag
Am o listă nu prea lungă,
Cu persoane mult dragi mie,
Voi aduna flori să-mi ajungă,
Să le-m-part cu bucurie
Voi cumpăra și-un buchet,
Trandafiri, frezii și iasomie,
Vreau să-le-n-mânez din suflet,
Cu iubire, pentru-a mea soție
Acum în prag de primăvară,
Vouă femei vă mulțumim,
Și cu penița din călimară,
Scriu..noi mult vă prețuim
..și..
Pe soții, nu încetăm să le iubim!
Scrisă de Cezar!
Pe curând!
Un felinar în noapte
În geamul din odaia mea
seară de seară îmi luminează
un felinar, care zâmbea
și îmi șoptește că veghează
făptura mea în pat întinsă
și de lumina sa cuprinsă.
Un felinar, un ochi de seară
ce peste corpul meu coboară
o rază blândă de lumină
ce la conturul meu se înclină
Iar eu precum floarea de glastră
îl aștept cu drag la fereastră .
Tu picătura luminoasa
de ce-ai ales să-mi bați în casă
și m-ai făcut să te îndrăgesc
atunci când noaptea mă iubesc
sub picăturile tale de lumină
când mă alint ca o felină.
Другие стихотворения автора
Bă! eu sunt Președintele meu
Eu când dorm
Dorm pe bătătură
Când respir
Respir pe gură
Când miros
Miros a băutură
Cand alerg
Alerg pe zgură
Cand vorbesc
Vorbesc de dictatură
Pe peretele meu
Eu sunt președintele zmeu.
Decât să le duc grija, mai bine le duc dorul
Vine vine bine
Vine peste tine
Foamea și năpasta
Grijile cât casa
Stresul și nevasta.
Fă-mă să mă simt mai bine
Să privesc și eu cu tine
Să mă bucur de avere
Țin cu dinții de putere
Am sustinere si spate,
Bucuroși le-om duce toate.
Trage lumea cu durere
Obligații drepturi vere
Vrem reprezentativitate
Să ii dăm pe toți pe spate
Să scăpam de tot ce vine
Să fugim și de rușine
Și de rate și de zile
Numărate și nevoi
Că așa o ducem noi.
Versuri: C.L.
Toate drepturile rezervate @2023
Reproducerea sub orice forma a textului fara acordul autorului este strict interzisa.
Bă! eu sunt Președintele meu
Eu când dorm
Dorm pe bătătură
Când respir
Respir pe gură
Când miros
Miros a băutură
Cand alerg
Alerg pe zgură
Cand vorbesc
Vorbesc de dictatură
Pe peretele meu
Eu sunt președintele zmeu.
Decât să le duc grija, mai bine le duc dorul
Vine vine bine
Vine peste tine
Foamea și năpasta
Grijile cât casa
Stresul și nevasta.
Fă-mă să mă simt mai bine
Să privesc și eu cu tine
Să mă bucur de avere
Țin cu dinții de putere
Am sustinere si spate,
Bucuroși le-om duce toate.
Trage lumea cu durere
Obligații drepturi vere
Vrem reprezentativitate
Să ii dăm pe toți pe spate
Să scăpam de tot ce vine
Să fugim și de rușine
Și de rate și de zile
Numărate și nevoi
Că așa o ducem noi.
Versuri: C.L.
Toate drepturile rezervate @2023
Reproducerea sub orice forma a textului fara acordul autorului este strict interzisa.