Otrăvuri
Când apun stelele ea îmi vorbește
Printre lacrimi de suspine îi las glas
Știu…, îi zic în șoaptă să n-audă nimeni
Nu mă pot ascunde , căci sunt de sticlă
Prin ochii ei , îi strălucește fața …
Îmi zâmbește dar cu lacrimi
Știe ce mă apasă , nu pot să i mint ochii
Căci doar ei îi pot spune de săgeata
Ce-mi străpunge sufletul în noapte
Și de fumul sumbru ce mă îneacă
Luna e roșie și arzătoare căci
Prin vene curge-un sânge otrăvit
Ce-mi îmbată abisul făcut franjuri
De-un cuțit subtil ce-mi stă la gât
Otrava ruinand tot ce am simțit vreodată
Категория: Стихи о смерти
Все стихи автора: Preda Loredana Gabriela
#tristete #moarte #adio
Дата публикации: 24 августа 2024
Просмотры: 417
Стихи из этой категории
Другие стихотворения автора
#Интересно
Поэма: Lupta
Поэма: Starea de veghe
Scriitori buni, cărți importante și vinuri alese. Programul celei de-a III-a ediții a Zilelor Literaturii Române
Поэма: Foi de calendar
Поэма: Promisiune!
(foto) Inspirată de poezia lui Stănescu. Moldoveanca Irina Madan și-a lansat colecția de paltoane pictate manual la Fashion Week San Diego
Поэма: Totul sau nimic
Поэма: Te rog să mă iubești
Scriitorul Alexandru Cosmescu a fost comemorat la 95 de ani de la naştere