Muncă și...speranță!
Ieri la cozonaci și pască
Și la umbră sub un pom,
Astăzi s-a întors norocul
Și sunt primul agronom.
Cleștele l-am pus pe vie
Și-am tăiat si-apoi legat,
Struguri să adun la toamnă
Când pământul...e brumat.
Dar cum vinul nu prea merge
Fără-o fleică lâng-o garnitură,
M-am gândit că-s buni cartofii
Ce i-am pus adânc...în arătură.
Singur, n-aveam niciun spor
Așa c-am tocmit echipă bună,
Cu nepoata, mama și cumnata
Până soarele-'ncepea...s-apună.
Când cu munca-m isprăvit
M-am retras lângă un nuc,
Iar drept scaun mi-am făcut
Un mic tron...dintr-un butuc.
Seara toți ne-am pus la masă
Obosiți, dar...plini de speranță,
Că la iarnă vom servi cartoful..pai
Și-apoi un pahar de vin...cu gheață!
Стихи из этой категории
Другие стихотворения автора
#Интересно
Поэма: Doar noi... cu noi
Поэма: Iubire fără sfârșit
În luna iunie, editura Cartier a adus cititorilor ediții canonice ale scriitorilor canonici
Поэма: De ce nu vii...?
Поэма: De ce sunt ochii tăi aşa frumoşi?
Literatura, muzica și teatrul, la cea de-a treia lansare a lui Vitali Cipileaga. Scriitorul își prezintă noul roman
Поэма: Vreau să te uit
Поэма: Iarăși...
„Cel mai trist poet din Europa” ar fi împlinit 70 de ani