85  

Любовь к людям, к истории и поэзии отправит их в путешествие ... в Париж.

poezii.online Любовь к людям, к истории и поэзии отправит их в путешествие ... в Париж.

 

Simona este eleva in clasa a XII-a la Liceul “Stefan Holban” din Carpineni. La editia precedenta a luat Premiul I asa ca si-a incercat norocul si an acest an. A fost inspirata de creatia lui Vasile Alecsandri si a decis sa scrie despre asta.

 

Simona MIRZA, PARTICIPANTA: “Am vrut sa scot in evidenta ca Alecsandri nu a scris simple poezii, el a sustinut unirea si a contribuit la formarea unei Romanii moderne. Mi-au placut temele si doresc sa transmit acea mostenire lasata de Stefan Holban, cel care a pus bazele localitatii noastre.”

 

Inainte de a veni la concurs, aceasta eleva a scos din sifonier mostenirea lasata de bunica, costumul popular vechi de peste 50 de ani.

 

Gabriela NEGRU-VODA, PARTICIPANTA: “Portul national romanesc trebuie promovat peste tot in lume, la acest concurs nu am putut veni in altceva.”

 

In lucrarea sa, ea a scris despre Sfatului Tarii si rolul sau in infaptuirea unirii. Spune ca cercetarea i-a furat mult timp, iar pentru un studiu complet a cutreierat mai toate bibliotecile din localitate.

 

Gabriela NEGRU-VODA, PARTICIPANTA: “A fost o pregatire minutioasa. Am analizat multe studii de specialitate, monografie. Am mers la biblioteca personala, detin carti de valoare. Dou saptamani am muncit in fiecare zi.”

 

Emotii duble au avut profesorii, care i-au indrumat in realizarea lucrarilor. Cu incredere i-au petrecut dar si intampinat dupa prezentarile din fata juriului.

 

Galina BRICEAG, PROFESOARA ISTORIE: ”Ma pun in situatia eu ca copil, cand am de sustinut o lucrare stiintifica. Trebuie sa demostrezi argumente, ca ai cercetat. Pregatim cetateni, care nu sa plagieze, dar sa fie flexibili, sociabili.”

 

Europarlamentarul roman Maria Grapini a venti cu daruri pentru participanti.

 

Maria GRAPINI, EUROPARLAMENTAR: “O sa primeasca carti si un premiu in bani sa fie stimulati. Un concurs extrem de benefic pentru formarea tinerilor ca viziune din punct de vedere istoric, cultural.” 

 

 Traditional, startul concursului se da la Paris, la Asociatia “Aliantei pentru Sprijinirea Basarabiei”. In premiera in acest an, pe langa sectiunea "Istoria romanilor" si "Istoria literaturii romane" a fost lansata categoria Diaspora, unde s-au inscris trei elevi de peste Prut.

 

Gheorghe FURDUI, PRESEDINTE “ALIANTA PENTRU SPRIJINIREA BASARABIEI”, PARIS: ”Concursul vine sa altoiasca in randul elevilor dragostea de neam, tara, cunoasterea istoriei si a limbei. Anul acesta avem 35 de participanti, dar odata cu marirea premiilor speram sa fie mai multi.”

 

Concursul “Mostenirea” este la a 25-a editie si a fost initiat de Eugen Holban, fiul lui Stefan Holban, membru al Sfatului Traii. Castigatorul premiului I s-a ales cu o calatorie la Paris. Cel care a obtinut premiul II va merge prin locurile culturale si istorice din Romania, iar participantul de pe locul III va cutreiera Moldova.

 


Preluat de la: ProTv


Опубликовано 29 апреля 2018

Случайные публикации :)

"noi"

Ce cuvânt frumos.. 

puteam fi acest "noi"

dar prin fapte și vorbe,

acest "noi" a dispărut.

 

am rămas pustii de sine,

cu suflete abandonate,

plângâd și întrebând 

"de ce?".

 

puteam fi ceva

dar lumea ne-a distrus,

și încrederea e pierduta.

Dar singura întrebare rămâne

"va mai exista acest noi?".

Еще ...

La cules

Toate cele adevărate,

De noi, repede uitate..

Le-am lăsat, ne-am depărtat...

De rău ne-am apropiat.

 

Căci cu vicleșugul mare,

Ne-a mințit pe fiecare,

Ne-a atras în cursa lui,

Luând calea binelui...

 

Cei ce așa au ales,

Se va vedea la cules.

Căci ce semeni, vei avea,

La cules în viața ta.

 

Intoarcete nu-i târziu,

Să îți schimbi alegerea,

De-ți dorești ca viața ta,

În veci să o poți avea .

 

Căci cu domnul de alegi,

Lucruri bune-ai să culegi.

Raiul îl vei dobândi,

Și în veci, vrednic vei fi.

 

Crede vei primi mereu,

Fiindcă bunul Dumnezeu,

El este al tuturor,

Și ne vine-n ajutor.

Еще ...

Sufletul

Lasă ți sufletul să se unească cu al meu,

Să ne bucurăm oricât ne ar fi de greu,

Dumnezeu mi te a scos în cale

Când aveam nevoie mare,

Intr o noapte te am visat

Intr o alta te am văzut

Pentru mine întreaga viață îmi ești sortit,

Să ne iubim chiar și de la distanță.

Nu mai avea gânduri aiurea

Eu te aleg pentru totdeauna.

Еще ...

Pace

Depuneți armele vă rog,

Să fie pace peste tot în lume!

Mai bine să purtăm un dialog,

Doar asta să ne zbuciume!

 

Depuneți armele vă rog,

Vreau să rămânem la prolog

Și chiar de am avea noroi,

Să nu știm de război!

 

Vreau să avem cerul liniștit,

Doar de porumbei albi iubit,

În cioc cu ramuri de măslin,

Să îți fie frate un străin .

 

Și de-o să vină numai ploi,

Eu totuși nu mai vreau război!

Că și așa ne războim între noi

Și toate le prefacem în gunoi.

 

Suntem aproape toți de granițe,

Dați-vă flori sau măcar iconițe,

Acum un gând nu îmi da pace,

Vreau ca nimic să nu ne mai provoace!

Și tot mă rog în monolog,

Depuneți armele va rog!

Еще ...

Test

Orișicine-i acolo sus,

în fiecare zi, la un test m-a pus.

 

De rareori sunt pregătit,

și de multe ori m-am îmbulzit

 

El, într-o singură zi,

teste poate da mii și mii.

 

„Fete, glume, oameni... diferiți,

câte-un test pe zi tu meriți”

 

Dar dacă astea o fi doar teste,

Cum va fi oare,

la examenul cel mare?

Еще ...

Între turnurile lacrimilor diafane

Între turnurile lacrimilor diafane ...

Așa mă simt uneori,  

Nevoit, de neștiute sorți,  

Să mă pierd în ochii tăi,  

Să cad în visare,  

Seara-n asfințit,

Către iubitu-mi Dumnezeu.

Căci rabd, la poarta suferinţei,  

Voind să te mai văd încă odată  

Și mă-nchin, făgăduind că altă dată

O să aprind un vis şi-n care,  

Să lumineze, firav și neștiut,

Chipul iubitei mele  

Alb, cu ochi albaștri, interzis  

În mii de feluri.  

Și iar mă rog la bunul Dumnezeu  

Să nu mă lase muribund  

Sfârșit de dorul iubitei mele, interzise

În mii de feluri neîntelese,

Pe nesfârșitul orizont de şoapte,

În războiul dintre zi și noapte,

Unde se nasc visele.

Acolo unde eu ... Acum...

nu mă mai regăsesc...

Sunt demiurg? Ori sunt creştin?

Sunt un Zamolxe fără coroană,

Ori sunt ultimul martir?

Mă simt pierdut,

Mă simt o flacără homerică,

Sau o scânteie-nlăcrimată,

Ce se îndreaptă către mare...

Iar ea, la fel ca mine,

păşeşte înspre moarte Incet,

cu fiecare pas, cu fiecare gând,

mi-aduc aminte,

De o Cartagină-n ruine...

Povestea de dragoste dintre noi,

E un duet oximoronic,

Un duet în care nu există dans în doi...

Așa se sting și flăcările tremurânde,

Cu priviri miloase, împătimite,

Precum lacustra de pe lacul de niciunde,

Ucisă de speranțe-nchipuite...

Un lant de patimi stă cuminte,

Așteptând la poarta suferinței,

ultimele sale zale,

Căci te-am regăsit...

Dar tu te stingi în uitare,

Iar lanțul devine tot mai mare, tot mai mare

Еще ...
Radio Poezii.online Apasă play
AUTO
Află mai multe 🎙 Live