Vraja nopții
Lună, nu mă-ntrista cu lacrimi amare,
Nu-mi spulbera speranțele-n viață,
Nu-mi alunga cântecul de chemare
Ci păstrează-mi zorii pentru dimineață.
Dăruiește-mi tăcerea unei nopți de mister.
Luminează-mi calea cea lungă și grea,
Invită stelele să transforme timpul auster
Și să nu-mi mai măsoare tulburarea.
În tăcere aud vântul cum bate
Și privesc drumul apei sălbatic,
Și-aud zgomote surde, departe
Create de-ntreg alaiul empatic.
Apleacă asupra-mi palida sclipire
Ca blândă și calmă natura să devină,
Și din contopire, sufletul să mă inspire
Ca noile speranțe în gându-mi să revină.
Категория: Стихи про любовь
Все стихи автора: Cornelia Buzatu
Дата публикации: 4 сентября 2023
Просмотры: 478
Стихи из этой категории
Другие стихотворения автора
#Интересно
Поэма: Lut
Поэма: Iluzia din Zori
Editura Cartier lansează un nou volum: „Limba de hârtie” de Tamara Cărăuș
Поэма: Săgețile lui Cupidon
Поэма: Mama
263 de ani de la nașterea lui Wolfgang Amadeus Mozart. TOT ce trebuie să ştii despre compozitor
Поэма: Înghețată islandeză în turcă
Поэма: Bun e vinul ghiurghiuliu de Maria Tănase în olandeză
O tanara poeta si-a lansat cartea si s-a ales cu un inel de logodna