Înmormântarea mea
De ce îmi este așa de dureros pe suflet?
Că plâng cu lacrimi de sânge,
Am săpat cuiva groapa,
și singură în ea am căzut,
Sunt prea rea și am meritat
Durerea să o simt,
Lacrimile să-mi curgă un râu,
Mă cert, mă sfădesc,
Și caut eu veșnic ceva,
Și din cauza caracterului meu,
Sufăr și eu și ceilanți
Mă doare-n suflet,
Din cauza cuvintelor spuse
Nu la timpul lor.
Mă blestem singură pe mine,
Că trăiesc, și respir
Mai bine e poate să mor,
Să fiu în rai,
Să-mi văd ziua înmormântării,
Și sicriul meu ,unde
mâinele îmi stau una peste alta,
Buzele rosii,și reci,
Iar eu într-o rochie îmbrăcată.
Și în liniște să mor,
Nimeni să nu mai știe.
Autoare Alina Zamurca
Poezia compusă pe 30.10.2024
Категория: Напутственные стихи
Все стихи автора: Alina Zamurca
Дата публикации: 30 октября 2024
Добавлено в избранное: 3
Просмотры: 270
Стихи из этой категории
Spală ploaie!
Spală ploaie tot ce mă mai doare
Spală-mi rănile nevindecate
Și cheamă să-ți fie ajutoare
Furtuna, vântul și nopțile întunecate!
Prindeți-mă în a voastră vâltoare
Tot ce doare să uite al meu nume
Faceți cu mine calamitate naturală
Să scap de neputința ce zace în mine.
Spală ploaie de primăvară timpurie
Amintirea ce mi-a rămas doar mie
Șterge urma celui ce mi-a zâmbit
Și-n final a uitat .... că exist!...
Poate ne vom regăsi…
Poate pentru totdeauna, la noi a luat sfârșit.
Ştii, visam zi de zi ca doi copii...
Nu m-aș fi gândit că nu o să mai fim,
Iar eu să te țin din nou ascuns în poezii...
Te țin în inima mea zi de zi,
Măcar o șansă de ne-ai mai oferi.
Căci inima mea de tine e plină în fiecare zi,
Nu cred că ce a fost între noi, acum se va sfârşi.
Fiecare clipă cu tine a fost un dar,
O amintire ce nu vreau să dispară în zadar.
Aş vrea să ne regăsim, să fim din nou doi,
Să lăsăm în urmă lacrimile și dorul amândoi
El, muntele care se crede vânt
El crede că-i vânt și că zboară departe,
că nimeni nu-i poate citi mersul lin,
că poate să uite, că poate să scape,
că timpul îl spală ca ploaia-ntr-un chin.
Dar vântul adoarme pe crestele-nalte,
iar munții rămân neclintiți, nevăzuți.
El fuge de dor, dar în inimi sculptate,
rămâne un nume, în stânci abătut.
Nimic nu e vânt, ce-a fost piatră odată.
Oricât s-ar preface că pleacă, că uită,
povara trecutului arde, l-arată—
și-n sufletul lui doar furtuni se ascultă.
Tristețea mea
Muzica îmi cântă în căști,
Ochii îmi par triști,
Liniștea curge în plânsetul meu rău,
Lumea merge și nu stă pe un loc,
Am multe gânduri
Și toate-s diferite.
Dar...
Luna bate-n geam
Și de a câta oară eu nu ies?
Cred că ei,
Parcă îi este milă de mine.
Lui nu i-a fost milă, deloc
A uitat de mine, de parcă
Nu am existat măcar odată.
Autor Zamurca Alina
Poezia compusă pe 26.12.2025
Iubirea este o psihologie
Iubim persoana
Pe care nu ne iubește,
Ne întâlnim cu cea ce nu o iubim,
Dar ea pe noi ne iubește.
Ne despărțim pentru că nu iubim,
Stricăm inima persoanei,
Ce ne-a iubit pe noi.
Rămânem singuri, trăim în singurătate
Suferim mult,
Multe persoane plec pe drumul cel rău,
Și încep a bea alcool.
Dispare speranța
Că iubirea există,
Și omul își închide inima sa,
Nu lasă pe nimeni să-l iubească.
Autoarea Alina Zamurca
Poezia compusă pe 03.11.2024
Spală ploaie!
Spală ploaie tot ce mă mai doare
Spală-mi rănile nevindecate
Și cheamă să-ți fie ajutoare
Furtuna, vântul și nopțile întunecate!
Prindeți-mă în a voastră vâltoare
Tot ce doare să uite al meu nume
Faceți cu mine calamitate naturală
Să scap de neputința ce zace în mine.
Spală ploaie de primăvară timpurie
Amintirea ce mi-a rămas doar mie
Șterge urma celui ce mi-a zâmbit
Și-n final a uitat .... că exist!...
Poate ne vom regăsi…
Poate pentru totdeauna, la noi a luat sfârșit.
Ştii, visam zi de zi ca doi copii...
Nu m-aș fi gândit că nu o să mai fim,
Iar eu să te țin din nou ascuns în poezii...
Te țin în inima mea zi de zi,
Măcar o șansă de ne-ai mai oferi.
Căci inima mea de tine e plină în fiecare zi,
Nu cred că ce a fost între noi, acum se va sfârşi.
Fiecare clipă cu tine a fost un dar,
O amintire ce nu vreau să dispară în zadar.
Aş vrea să ne regăsim, să fim din nou doi,
Să lăsăm în urmă lacrimile și dorul amândoi
El, muntele care se crede vânt
El crede că-i vânt și că zboară departe,
că nimeni nu-i poate citi mersul lin,
că poate să uite, că poate să scape,
că timpul îl spală ca ploaia-ntr-un chin.
Dar vântul adoarme pe crestele-nalte,
iar munții rămân neclintiți, nevăzuți.
El fuge de dor, dar în inimi sculptate,
rămâne un nume, în stânci abătut.
Nimic nu e vânt, ce-a fost piatră odată.
Oricât s-ar preface că pleacă, că uită,
povara trecutului arde, l-arată—
și-n sufletul lui doar furtuni se ascultă.
Tristețea mea
Muzica îmi cântă în căști,
Ochii îmi par triști,
Liniștea curge în plânsetul meu rău,
Lumea merge și nu stă pe un loc,
Am multe gânduri
Și toate-s diferite.
Dar...
Luna bate-n geam
Și de a câta oară eu nu ies?
Cred că ei,
Parcă îi este milă de mine.
Lui nu i-a fost milă, deloc
A uitat de mine, de parcă
Nu am existat măcar odată.
Autor Zamurca Alina
Poezia compusă pe 26.12.2025
Iubirea este o psihologie
Iubim persoana
Pe care nu ne iubește,
Ne întâlnim cu cea ce nu o iubim,
Dar ea pe noi ne iubește.
Ne despărțim pentru că nu iubim,
Stricăm inima persoanei,
Ce ne-a iubit pe noi.
Rămânem singuri, trăim în singurătate
Suferim mult,
Multe persoane plec pe drumul cel rău,
Și încep a bea alcool.
Dispare speranța
Că iubirea există,
Și omul își închide inima sa,
Nu lasă pe nimeni să-l iubească.
Autoarea Alina Zamurca
Poezia compusă pe 03.11.2024
Другие стихотворения автора
Tristețea mea
Muzica îmi cântă în căști,
Ochii îmi par triști,
Liniștea curge în plânsetul meu rău,
Lumea merge și nu stă pe un loc,
Am multe gânduri
Și toate-s diferite.
Dar...
Luna bate-n geam
Și de a câta oară eu nu ies?
Cred că ei,
Parcă îi este milă de mine.
Lui nu i-a fost milă, deloc
A uitat de mine, de parcă
Nu am existat măcar odată.
Autor Zamurca Alina
Poezia compusă pe 26.12.2025
Buchețelul fetiței pentru mine
Unu,doi, trei
nu reușesc să număr până la patru,
Venind de la magazin
spre casă,
se apropie de mine o fată,
de vreo 7ani.
și-mi zice "tu ești draguță.
Cu voce blândă-mi zice fetița!
-Ce clasă ești?
eu mirându-mă îi zic
-Eu sunt clasa 10,mersi pentru complement .
-SERIOS? ești clasa 10?
-Dar știi nu seamăni,
-Cu a câta seamăn? fetițo?
-Cu clasele 6 sau a 5.
-E bine atunci!îi răspund eu.
Și îi zic fetei un mic secret,
Mie mai mulți așa îmi zic că par mică.
Deci,deja sunt clasa 10.
-Eu sunt Maria.
-Alina,eu sunt.
Sunt fericită că ne-am cunoscut!!
Și Maria, fetița frumușică îmi întinde,
Un buchețel de romanițe.
Și-mi zice"Buchetul acesta este pentru o fată,
Drăguță ca tine!!
Luând buchețelul fetei,
Am plecat acasă.
Cu un zâmbet mare,
Pe fața mea.
Autor Alina Zamurca 🎀
Poezia a fost compusă pe 25.09.2024
Pour lui
tout le monde est en colère contre nous parce qu'on s'aime
une rose fanée, un soleil rouge et avec eux des poètes extraterrestres.
Le vin rouge est notre faiblesse
mon rêve, toi.
Je vous dis le mot « amour » dans toutes les langues.
l'hiver est fini.
Je l'aime toujours.
Autoare Alina Zamurca
Poezia compusă pe 23.10.2024.
donne-moi la permission
donne-moi un papier et un stylo
et je changerai le monde.
laisse-moi écrire
enfin le poème.
donne-moi la permission, brave homme !
pour vous surprendre avec mes poèmes !
et si je te donne le poème à lire,
lire jusqu'au bout.
Autoare Alina Zamurca
Poezia compusă pe 19.10.2024
Tristețea mea
Muzica îmi cântă în căști,
Ochii îmi par triști,
Liniștea curge în plânsetul meu rău,
Lumea merge și nu stă pe un loc,
Am multe gânduri
Și toate-s diferite.
Dar...
Luna bate-n geam
Și de a câta oară eu nu ies?
Cred că ei,
Parcă îi este milă de mine.
Lui nu i-a fost milă, deloc
A uitat de mine, de parcă
Nu am existat măcar odată.
Autor Zamurca Alina
Poezia compusă pe 26.12.2025
Buchețelul fetiței pentru mine
Unu,doi, trei
nu reușesc să număr până la patru,
Venind de la magazin
spre casă,
se apropie de mine o fată,
de vreo 7ani.
și-mi zice "tu ești draguță.
Cu voce blândă-mi zice fetița!
-Ce clasă ești?
eu mirându-mă îi zic
-Eu sunt clasa 10,mersi pentru complement .
-SERIOS? ești clasa 10?
-Dar știi nu seamăni,
-Cu a câta seamăn? fetițo?
-Cu clasele 6 sau a 5.
-E bine atunci!îi răspund eu.
Și îi zic fetei un mic secret,
Mie mai mulți așa îmi zic că par mică.
Deci,deja sunt clasa 10.
-Eu sunt Maria.
-Alina,eu sunt.
Sunt fericită că ne-am cunoscut!!
Și Maria, fetița frumușică îmi întinde,
Un buchețel de romanițe.
Și-mi zice"Buchetul acesta este pentru o fată,
Drăguță ca tine!!
Luând buchețelul fetei,
Am plecat acasă.
Cu un zâmbet mare,
Pe fața mea.
Autor Alina Zamurca 🎀
Poezia a fost compusă pe 25.09.2024
Pour lui
tout le monde est en colère contre nous parce qu'on s'aime
une rose fanée, un soleil rouge et avec eux des poètes extraterrestres.
Le vin rouge est notre faiblesse
mon rêve, toi.
Je vous dis le mot « amour » dans toutes les langues.
l'hiver est fini.
Je l'aime toujours.
Autoare Alina Zamurca
Poezia compusă pe 23.10.2024.
donne-moi la permission
donne-moi un papier et un stylo
et je changerai le monde.
laisse-moi écrire
enfin le poème.
donne-moi la permission, brave homme !
pour vous surprendre avec mes poèmes !
et si je te donne le poème à lire,
lire jusqu'au bout.
Autoare Alina Zamurca
Poezia compusă pe 19.10.2024