În a șaptea așteptare
Privirea-mi îndreptată-n nori,
Răsare soarele în zori,
Luni în șir am pătimit,
Singurătate în suflet tipărit.
Singurătate plină de regret
Cănd concep al tău portret,
Doar el cu mine a rămas
Din viața mea cînd te-ai retras.
Lacrimă pe obraz îmi sprinteni
Și așteptarea conteni,
Inima-mi pierde în instanță,
În ochi nu mai port speranță.
Speranța trecea în disperare,
Vise în urne funerare,
Ultima zi răsare
În a șaptea așteptare.
(În a șaptea așteptare/ part 4...Final)
Категория: Напутственные стихи
Все стихи автора: Nomen Nescio
Дата публикации: 9 июля
Просмотры: 178
Стихи из этой категории
Другие стихотворения автора
#Интересно
Поэма: Minunea Invierii!
Поэма: Schimbător
Editura Cartier lansează un nou volum: „Limba de hârtie” de Tamara Cărăuș
Поэма: Diana
Поэма: Viața omului constă într-o judecătorie
Pasiunea pentru lectura s-a transformat intr-o afacere.
Поэма: Ploaia
Поэма: Ex libris
Atmosferă de basm în tren. O garnitură a CMF, gazda unei întâlniri de suflet cu scriitorul Spiridon Vangheli (FOTO)