Mă pierd
E toamnă-acum afară și în suflet,
Și tot ce pot să fac este să cuget,
La ce am fost, sunt și voi fi
Și dacă mă mai pot jertfi.
Inlăuntrul meu este un haos,
Și nu gasesc nici măcar un naos,
Care să mă ducă la mal,
Ceea ce este tare anormal.
Mă pierd încet, încet pe mine
Și nu știu dacă vreau să se termine.
M-am obișnuit, însă, așa,
Culegându-mi cenușa.
Am vazut chipuri omenesti în ceață,
Dar mi-am dat seama că n-aveau viață.
Acele chipuri erau ale mele,
Și ele toate erau singurele.
Категория: Мысли
Все стихи автора: Leticia Bogdan
Дата публикации: 27 сентября 2022
Добавлено в избранное: 1
Комментарий: 1
Просмотры: 1194
Комментарий
Стихи из этой категории
Другие стихотворения автора
#Интересно
Поэма: Scrisoare către tine partea 9
Поэма: EA HAERE IA OE, o pictură realizată de Paul Gauguin
Cartea „Reconstituiri cu Ileana Popovici” va fi lansată în premieră la Chișinău
Поэма: Aer dulce si-n miresmat
Поэма: Octombrie de George Topârceanu în norvegiană
Scriitorul şi jurnalistul Philippe Lancon a câştigat premiul Femina pe 2018
Поэма: Ficțiunea lui Roald Dahl în viața reală în portugheză
Поэма: flux de poeme naani /41
Versuri şi vin. Ronin Terente a lansat cartea „Epistole către nimeni”, o colecție de 333 de poeme scrise în 3 ani
Silvia Mihalachi