Voi cei aleși!

Voi care ne priviți, de sus in jos,

Și a-ți uitat, ce a-ți promis cu rost,

De ce voi faceți, totul pe dos,

Și nu vedeți, că iese prost

 

De când, nu a-ți mai fost, in țară?

De când, nu a-ți mai fost, la sat,

Voi mergeți tot mai des, afară,

Pe noi, cui, voi zălog, ne-ați lăsat?

 

Cănd v-am ales, promisiuni, de toate,

Că veți aduce, bunăstarea noastră,

Și lefuri, pensii si, chiar sănătate,

Si voi le-ați pus, pe toate-n glastră

 

Noi zilnic, vă vedem, pe sticlă,

Cum vă certați și, ne promiteți,

Iar noi suntem lăsați, in pâclă,

Cuvântul dat, nu vi-l mai țineți

 

Nu vrem averi, noi ca să facem,

Și doar, să supraviețuim un pic,

La sărăcie, nu vrem să ne întoarcem,

Și dup-o viață, să nu avem nimic

 

Vă tot spunem, când ne-ntâlnim,

Că nu dorim plăceri si, conturi,

Și doar, un pic, mai bine să trăim,

Și un bănuț, mai mult, la lefuri

 

Am văzut, că pentru voi se poate,

Și vă dați, cu stânga-n, dreapta,

Unde-s bani, voi dați, din coate,

Și tot mai sus, vă cocoțați, pe treaptă

 

Voi averi, proprietați, tot adunați,

Siguri nu fiți, că treapta asta ține,

Sunteți, prea mulți pe ea urcați,

Și ea se poate rupe, chiar si măine

 

Să nu gândiți, că noi suntem cadou,

Și doar, să vă amintiți, că aici e votul,

Pe care îl vom pune negreșit, din nou,

Dar, nu pe voi si, la căsuța,, altul"

 

Ce să vă spunem, despre prețuri,

Ne amagiți cu multe subvenționări,

Nu știți cum zilnic, noi primim facturi,

Iar voi ne tot mințiți, cu plafonări

 

Noi, nu putem cumpăra lemnul,

Chiar, dacă pădurea, pică pe noi,

Acesta, zilnic, e dus cu trenul,

Către străini si, munții noștri, rămân goi

 

La pompă, motorina si benzina,

Au prețul, tot mai sus, mai sus,

Alimentând, ne cheltuim chenzina,

Și banii noștri, cei puțini, s-au dus

 

Gazul, curentul, s-au scumpit, pe loc,

Mi-e frică, pe la administrație să trec,

Voi renunța si, la centrala de la bloc,

Și sigur,  am să sting si, ultimul bec

 

Totuși, mai este o speranță mică,

Să vă treziți, din amorțeala voastră,

Măsuri voi să luați si, să tăiați cu frică,

Și să gândiți, la bunastarea noastră

 

Trăim cu toții, din ce în ce, mai greu,

Și dezbinați suntem, cum voi doriți,

Noi rugă, zilnic, înălțăm la Dumnezeu,

Să avem conducători școliți si, un pic mai...cinstiți!


Категория: Различные стихи

Все стихи автора: Zugun poezii.online Voi cei aleși!

Дата публикации: 23 января

Просмотры: 65

Авторизуйтесь и комментируйте!

Стихи из этой категории

Apuse...

Vremuri din care mai apuse
Mătăsosul cer îl brodau,
Cu sori, cu stele croiau
Linii albe, suprapuse.
 
Acum... vă stă soarele roșiatic
Ca o picătură de amintiri,
Futil, pe rând apatic,
Stană de hoarde și oștiri.
 
Cuvinte goale... blasfemie de foi...
Sub cuget rău și zări amare,
Picioare țepene încovoi’
Stâncile afundă-n mare.
Еще ...

Suras de muză

Mă îmbăt cu dezordinea cuvintelor

Știu să legiferez două texte literare

Devin critic cand moralul tău de critic literar

e judecat dur de muză.

Să mă înveselesc cu gandul la muză

ce se frămantă în gol de erori literare 

puse capcană de niște poeți iscusiți,

la limbajul poetic,

Muza dorește să judece poeții și poeziile

dar nu o face,

în schimb le dă o inspirație fructoasă

pe calea poetică.

Еще ...

Nisipul din clepsidră

Nisipul  clepsidrei
spartă de mal
a multor iubiri eșuate
m-atinge , mă mângâie,
mă-nțeapă cu cioburi
din clipele  de mult
trăite.

Mâinile mele caută
la fiecare val
clepsidra de tine
pierdută,
pierdută atunci în larg
când înserarea ne-a-nvăluit
și lumina își aduna
razele-n teacă.

Pe întinsul apei
talazul  depărtării
spre noi a urlat
tu singurul  naufragiat
rămâi o velă  la catarg.

Corpul nisipul mi-l atinge,
mă mângâie
alunecător
acoperind  cu scoici
rămășițe din cuvântul dor.

Еще ...

O latură uitată

În fiecare zi lucitoare,
cum apare pe cer
ca o fermecare,
visez frumos, visez la soare.
 
Să uit de straturi
ar fi foarte bine,
uite totul cum vine,
într-o singură bucată!
 
Trei momente, ultimul neglijat,
o centime ciuntită,
duplicitate de uscăciune mărită...
Stă, sper, doar azi, iar mâine să plece!
 
Îmi spun: “Nu încerca, e bine”,
dar sub ambalaj mă perisez,
urgisita explodează,
nu mai pot, mă despachetez.
 
Să lupți, să înfrunți roci,
podișuri, văi, câmpii;
sub aceste ștreanguri și furci,
cu munți de vată te joci.
Еще ...

colaj//1

ninge liniștit

peste

orașul răsfirat

pe țărmul mării.

 

vocile mamelor-

puțin răgușite,

îndulcesc 

al zăpezilor crivăț.

 

tot mai mulți pescăruși

dau târcoale pe la geamuri înghețate,

așteptând 

firimituri de pâine.

 

adânciți în labirintul cărților,

printre drumuri,  poduri,

și hărți,

copiii caută- la fel ca pescărușii,

un strop de iubire.

 

 

 

 

Еще ...

Lupii timpurilor noastre

Peisagistică și terminologie specifice locurilor natale. 

 

Urlã lupii-n Cioaca Morii,

Urlã la Releu!

Se-nspãimântã trecãtorii,

Mã-nspãimânt şi eu!

 

Urlã lupii în Fundata,

Şi, urlând aşa,

Sar deodatã, gata-gata

De-a mã sfâşia!

 

Urlã lupii-n Câmpul-Babii

Urlã satu-ntreg;

Şi de ce se mirã şvabii,

Chiar cã nu-nţeleg!

 

Urlã lupii, urlã-ntruna

În Vârf la Grãdini;

Urlã cãtre cei de-ai casei

Şi-apoi la strãini!

 

Urlã lupii! Sigur, urle,

Cât mai pot urla!

Cã n-au cum, o veşnicie

Sã tot urle-aşa!... 

Еще ...