Lecţia despre cub de Nichita Stănescu în portugheză
Se ia o bucată de piatră,
se ciopleşte cu o daltă de sânge,
se lustruieşte cu ochiul lui Homer,
se răzuieşte cu raze
până cubul iese perfect.
După aceea se sărută de numărate ori cubul
cu gura ta, cu gura altora
şi mai ales cu gura infantei.
După aceea se ia un ciocan
şi brusc se fărâmă un colţ de-al cubului.
Toţi, dar absolut toţi zice-vor:
- Ce cub perfect ar fi fost acesta
de n-ar fi avut un colţ sfărâmat!
A lição sobre o cubo
Um pedaço de pedra é tirado,
ele esculpe com um cinzel de sangue,
brilha com os olhos de Homero,
está raspado com raios
até que o cubo saia perfeitamente.
Depois disso eles beijam o cubo inúmeras vezes
com a sua boca, com a boca dos outros
e principalmente com a boca da infanta.
Depois disso, um martelo é levado
e de repente um canto do cubo desmorona.
Todos, mas absolutamente todos dirão:
- Que cubo perfeito teria sido
se não tivesse um canto quebrado!
Категория: Различные стихи
Все стихи автора: Pisica amuzantă ![]()
Дата публикации: 1 октября 2023
Timp de citire: ~2 min.
Просмотры: 1313
Другие стихотворения автора
Corabie în engleză
Corabie dragă, plutești în oceanul ce pare fără de sfârșit,
Spre ce continente vei mai merge și de această dată,
Ce te mai așteaptă la viitoarea destinație?
Corabie, corabie...
De ce nu mi-ai spus că îți place să navighezi atât de mult?
De ce nu m-ai prevenit?
De ce, doar întorcându-mi spatele la tine, pentru o clipă, ai plecat din port?
Cum am să mă pot obișnui cu golul pe care mi l-ai lăsat?
Cum îl voi umple?
Corabie, corabie...
Erai ușoară ca o vrabie,
Sper să te întorci mai veselă de ori unde te-ai fi dus,
Îmi dau seama că a trebuit să pleci,
Așa ai simțit,
Tot așa ai și socotit.
Te construisem atât de bine, din lemn, cârma, puntea,
Din mai multe cearceafuri velele,
Ți-am atașat chiar și ancoră,
Știu că nu îți va fi ușor,
Oceanul are mofturile lui,
Nu știi la ce să te aștepți,
Când devine agitat și te scutură în toate direcțiile,
Te poartă doar pe rutele care îi sunt lui mai accesibile,
Când îți va fi greu, când vei simți că nu mai ai cum să te mai menții la suprafață,
Te rog, privește în jos, vezi ancora atașată,
Gândește-te că de departe, chiar și de la mii de kilometri,
Eu te veghez, te am în suflet,
Doar că nu mai ești lângă mine să îți arăt,
Cu adevărat, cât de mult legătura dintre noi a însemnat,
(Pe un ton de ceartă)
Simte-te bine, lasă, uită cine te-a creat,
În două săptămâni nici nu ne-am apropiat,
Dacă așa consideri, este alegerea ta...
Să știi doar că eu țin la tine, de aceea te-am și construit atât de bine,
Ca ultimă încurajare îți mai spun:" Nu trebuie să te intimideze furtunile pe care le vei întâmpina cât vei străbate oceanul. Nu uita că după furtună vine vreme bună."
Corabia:,,Ce ai fă? Nu am voie să stau o zi în Rio de Janeiro? Doar o zi, atât vreau, după mă întorc la tine, promit!"
Sailing boat
Dear sailing boat, you float in the seemingly endless ocean,
To which continents will you go again this time,
What awaits you at your next destination?
Sailing boat, sailing boat...
Why didn't you tell me you like sailing so much?
Why didn't you warn me?
Why, just turning my back on you, for a moment, did you leave the harbor?
How can I get used to the void you left me?
How will I fill it?
Sailing boat, sailing boat...
You were as light as a sparrow,
I hope you come back happier from where you went,
I realize you had to go
That's how you felt
That's what you thought.
We had built you so well, out of wood, the rudder, the deck,
From several sail sheets,
I even attached you an anchor,
I know it won't be easy for you,
The ocean has is whimsical in its way,
You don't know what to expect,
When it gets agitated and shakes you in each and every direction,
He only takes you on the routes that are more accessible to him,
When it will be hard for you, when you will feel that there is no way for you to stay afloat,
Please look down, see the attached anchor,
Think that from afar, even from thousands of kilometers away,
I watch over you, you have a special place in my heart,
It's just that you're no longer near me to prove it to you,
Truly, how much our bond meant,
(In an argumentative tone)
Have a good time, let go, forget who was your creator
Over the last two weeks we didn't even get to know each other too much,
If this is what you think, it's your choice...
Just know that I care about you, that's why I built you so thoroughly,
As a last encouragement, I say to you: "You should't be inhibited by the storms you will encounter while crossing the ocean. Do not forget that after there is always good weather coming after the storm."
The sailing boat:,,What are you going to do, young lady? Am I not allowed to stay one day in Rio de Janeiro? Just one day, that's all I want, then I'll come back to you, I promise!"
Iubesc ploaia de Nichita Stănescu în germană
Iubesc ploaia nebună ce vrea
Să cadă, să doară, să fie doar ea
La masa aceluiași hol ruginit,
Când nimeni nu cere răspunsul primit,
S-o vreau ca să stea !
E obsesivă chemarea ce-mparte nevoi
Deasupra la toate să ploaie pe noi,
Când stropii cei grei se dau rătăcind
De-a valma în cer și cad împietrind
Bezmetici și goi !
E ploaia pe geamuri ce cade strident,
Stau singur la geam și totuși absent
Când nimeni nu cere privirii reper,
Nu zic la nimeni, nici mie, că sper
Un soare prezent !
Mari picuri de nuntă stropesc apăsat
Cămașa de mire, Pământu-mpărat
Stă singur la masă, nuntași-s plecați,
Tomnatici și grei, de vânturi luați,
Săruturi răzbat !
De-i ploaie aceia, ce-alunecă fin
Cu picurii reci mă cheamă să vin,
Trecând peste toate, să-mi spună ce vrea,
Iubesc ploaia nebună așa cum e ea,
De crede-n destin !
Ich liebe Regen
Ich liebe den verrückten Regen, den es will
Zu fallen, zu verletzen, nur sie zu sein
Am Tisch derselben rostigen Halle,
Wenn niemand nach der erhaltenen Antwort fragt,
Ich möchte, dass sie bleibt!
Es ist ein obsessiver Aufruf, Bedürfnisse zu teilen
Lass es vor allem auf uns regnen,
Wenn die schweren Streusel in die Irre gehen
Sie steigen in den Himmel und fallen steif
Verrückt und nackt!
Es ist der Regen an den Fenstern, der schrill fällt,
Ich sitze alleine am Fenster und bin doch abwesend
Wenn niemand den Blick nach einer Referenz fragt,
Ich erzähle niemandem, nicht einmal mir selbst, was ich hoffe
Eine präsente Sonne!
Große Hochzeitstropfen streuen hart
Das Hemd des Bräutigams, Erdkönig
Allein am Tisch sitzen, heiraten und gehen,
Tomnatisch und schwer, von Winden ergriffen,
Küsse Schmiede!
Selbst wenn es regnet, ist es glatt
Mit den kalten Tropfen ruft es mich zum Kommen,
Vor allem, um mir zu sagen, was er will,
Ich liebe den verrückten Regen, so wie er ist
An das Schicksal glauben!
Surprizele din apartamentul nou în portugheză
După ce s-a mutat în apartamentul cel nou, mai exact și-a luat toate catrafusele cu ea, Cecilia a început să descopere tot mai multe lucruri nefirești. Spre exemplu, muta corpuri de mobilier și la un moment dat a auzit un scârțâit în perete. Intrigată, Cecilia a dat puțin cu unghia în perete, tencuiala s-a desprins în secunda doi, dezvăluind o frumoasă gaură în perete. Deci constructorii noștri harnici și dedicați acoperă găurile cu bandă adezivă transparentă peste care dau cu var lavabil. Ciudat ar fi puțin spus, mai ar trebui să spunem că este treabă făcută doar de ochii lumii. În caz de cutremure sau ceva, ce ne facem cu asemenea pereți? Cad peste locatari înainte ca ei să reușească să se sustragă din apartament.
Mai apoi, a vrut să ducă cârpele la baie, în baie ce să mai găsească, un sandwich dublu Cheeseburger, uitat acolo de o lună, dar in stare aproape perfectă. Comestibil nu mai are cum să mai fie, dar arată uimitor de bine. Mai sunt și ambalaje de la cordon bleu, plăcintă cu mere de la Hornbach, șuncă austriacă (cea mai gustoasă șuncă pentru constructori), crenvurști Martinel, se pare că lumea preferă calitatea germană la alimentele consumate, e doar o constatare.
Dar cam adormiți inginerii ăștia de șantier, că și-au uitat prin casă și creionul mecanic, agende, nu știu câte pixuri. Ceciliei îi convine, îi vor servi foarte bine să pună note de patru și de doi, că doar atât o lasă inima să dea. Cine reușește să ia nota șapte la testele ei, acela chiar știe ceva engleză. Dar nu le pune că ar fi dificilă, consideră că efortul trebuie să vină din ambele direcții, nu doar unul să ofere, altul să primească. În plus, ea consideră că facilitează învățarea foarte bine, dar e puțin nesigură pe această abilitate a ei, vrea să se convingă citind testele copiilor. Pare rece, dar la interior se ascunde o inimă caldă, sensibilă, copilăroasă chiar. Din prea multă dorință de a fi copil, nu se supără, chiar râde când vede masa din sufragerie, aceeași masă, cea veche, din apartamentul bunicilor ei. Cât de scrijelită, desenată cu carioci, creioane colorate, acuarele a rămas ea de pe vremea când fiul ei avea vreo 2-3 ani. Când despachetează vede cărțile lui de colorat din anii anteriori, vede cât de stângaci, și totuși adorabil, colora el fiecare personaj, fiecare casă, fiecare detaliu din imagini, cât de bine a ajuns să coloreze pe parcurs. Nu omite nici cărțile cu mesaje, pe care le-a primit când era mai măricel, cam de vreo 5 ani. Acolo erau propoziții pe care el ar fi trebuit să le completeze, de genul: ,, Dacă aș avea o floare, i-aș da-o...", Dacă i-aș mulțumi mamei, aș face-o pentru că..." scurte texte ale recunoștinței, cadou primit de Crăciun de la o mătușă.
Frumoase amintiri, dar surprizele din apartament nu se opresc, ci continuă. Parchetul scârțâie, de fiecare dată când Cecilia pășește pe el. În note muzicale similare, scârțâie și ușile când le deschizi. Sertarele cad din noptieră, unica noptieră din dormitorul lor. De camera copilului ce să mai comentăm? Toate lăzile în care își depozitează jucăriile sunt trântite una peste alta, mai este și un frig de nedescris. În toate camerele, temperatura este medie, numai în camera fiului e insuportabil de frig. Geamul era dublu, dar nu a fost fixat bine, mai lipsește și un strat de termopane.
Cecilia alertată, ce o să facă ea cu băiatul ei care oricum tot face infecții la sinusuri și are treabă destul de des cu nasul, pentru că îi seamănă ei? A dat comandă de un halat de baie cu glugă pe care să îl poarte tot timpul, inclusiv când doarme.
Becul din tavan oferă și el o lumină ca la discotecă, că pâlpâie mereu, e un pic enervant pentru scris, citit sau tăiat unghiile de la picioare, dar așa ca lumină în cameră, e bună așa cum este, deocamdată. În viitor, îi va achiziționa o lustră cu lumină mai rece, pentru că are uniformă vișinie și nu îi place cum se vede vișiniul în lumină galbenă. Îi place movul, în schimb, iar dacă lumina va fi bleu, uniforma va părea mov, lucru care i s-ar părea fascinant, că ar fi o uniformă mult mai interesantă, mai plăcută vizual, decât cea cu care se obișnuise el de atâția ani.
Rezumând tot ce au reușit constrictorii să facă până la momentul mutării Ceciliei în apartament, surprizele au fost multe, și noroi pe jos în fiecare cameră, resturi de mâncare, obiecte uitate, dar e un apartament locuibil, este cald cât de cât, în unele camere, merge televizorul, frigiderul, internetul, și sperăm să meargă în continuare, nu gata, cum bate vântul prin noiembrie se strică toate și tot locatarii cărora li s-a stricat sunt vinovați că firele sunt vechi, că sunt termosensibile, că sunt o grămadă de detalii tehnice care ne oripilează, nu își au rostul, ne complică viețile și important ar fi să aibă acces la orice câtă vreme plătesc prețul întreg, nu înjumătățit sau pe sfert. De ce să ia copilul note proaste că nu a terminat eseul pentru bacalaureat până la două noaptea, de ce să aibă mâncare stricată în frigider, că curentul nu este constant, se ia și se împute mâncarea în frigider, copilul o mănâncă și după are nevoie de scutiri de la școală sau de la meditații că nu se poate prezenta în starea în care e? De ce să trebuiască să recupereze orele acelea? Le-a lipsit intenționat? Intenționat nu a făcut ce se așteptau alții de la el să facă sau că nu a avut cum? Da, să ne spună mai bine cine caută să-i judece pe alții care nu au. În ziua de azi, a nu avea este egal cu a nu putea. Puțini sunt cei ce chiar pot să înțeleagă, să stea să analizeze situații. Persoana care nu are trebuie să aibă șanse egale la orice ca și cele ce au. Nu ar trebui să devină asta o piedică. Dacă el vrea să dea admiterea la biologie și îi cade internetul, cum mai consultă el tratate de specialitate? Părinții trebuie să aibă grijă de nevoia de cunoaștere și împlinire a copilului. Părinții au grijă, nu e asta problema. Problema pleacă de la cine a știut atât de bine să monteze totul în primă fază. Cecilia, dacă ții la viitorul copilului tău, privează-l de niște scuze (cine se scuză, se acuză), explicații "prea simple poate" nedigerate de nimeni, pe care va ajunge să le dea peste ani și ani. Fă-i un bine și mută-l într-un oraș cu mai multe posibilități, nu-l lăsa să se agațe de situații pe care va ajunge să le regrete la un moment dat.
As surpresas no novo apartamento
Depois de se mudar para o novo apartamento, mais precisamente levando consigo todos os seus pertences, Cecília começou a descobrir cada vez mais coisas não naturais. Por exemplo, ele estava movendo móveis e a certa altura ouviu um rangido na parede. Intrigada, Cecília bateu um pouco na parede com a unha, o reboco saiu em um segundo, revelando um lindo buraco na parede. Portanto, nossos construtores esforçados e dedicados cobrem os buracos com fita transparente sobre a qual aplicam cal. Seria no mínimo estranho, deveríamos dizer também que é um trabalho feito apenas pelos olhos do mundo. Em caso de terremotos ou algo assim, o que fazemos com essas paredes? Eles caem sobre os inquilinos antes que eles consigam escapar do apartamento.
Depois, quis levar os panos para o banheiro, no banheiro o que mais encontrou, um sanduíche duplo de Cheeseburger, esquecido ali por um mês, mas em quase perfeito estado. Não há mais como ser comestível, mas parece incrivelmente bom. Tem também embalagens de cordon bleu, torta de maçã de Hornbach, presunto austríaco (o presunto mais saboroso para construtores), salsichas Martinel, parece que as pessoas preferem a qualidade alemã na comida que comem, é só uma observação.
Mas esses engenheiros de obra estão com um pouco de sono, porque esqueceram a lapiseira, o caderno, não sei quantas canetas tem pela casa. Combina com Cecília, vai servir muito bem para ela colocar notas quatro e dois, porque é tudo o que seu coração permite. Quem consegue tirar sete nos testes realmente sabe um pouco de inglês. Mas ele não acha que seria difícil, ele acredita que o esforço deve vir dos dois sentidos, não só um dando, o outro recebendo. Além disso, ela acredita que facilita muito bem o aprendizado, mas está um pouco insegura quanto a essa habilidade dela, quer se convencer lendo as provas das crianças. Parece frio, mas por dentro esconde um coração quente, sensível e até infantil. Por muita vontade de ser criança, ela não se chateia, até ri ao ver a mesa da sala, a mesma velha mesa do apartamento dos avós. Como ela ficou rabiscada, desenhada com giz de cera, lápis de cor, aquarela desde quando seu filho tinha cerca de 2 a 3 anos. Ao desfazer as malas, ele vê seus livros de colorir dos anos anteriores, ele vê como ele coloriu de maneira desajeitada, mas adorável, cada personagem, cada casa, cada detalhe das imagens, como ele conseguiu colorir bem ao longo do caminho. Ele também não deixa de fora os cartões com mensagens, que recebeu quando era mais velho, há cerca de 5 anos. Havia frases que ele deveria ter completado, como: "Se eu tivesse uma flor eu daria para ela...", se eu fosse agradecer a minha mãe eu faria porque.. ." textos curtos de gratidão, um presente de Natal de uma tia.
Lindas lembranças, mas as surpresas no apartamento não param, continuam. O piso de parquete range toda vez que Cecília pisa nele. Em notas musicais semelhantes, as portas também rangem quando você as abre. As gavetas caem da mesa de cabeceira, a única mesa de cabeceira do quarto. O que podemos dizer sobre o quarto da criança? Todas as caixas onde guardam seus brinquedos ficam umas sobre as outras e também faz um frio indescritível. Em todos os quartos a temperatura é média, só no quarto do filho faz um frio insuportável. A janela tinha vidro duplo, mas não estava bem fixada, faltando também uma camada de isolamento térmico.
Cecília alertou, o que ela vai fazer com o filho que de qualquer forma continua pegando sinusite e tem que lidar com o nariz com frequência, porque se parece com ela? Ele encomendou um roupão com capuz para usar o tempo todo, inclusive para dormir.
A luz do teto também dá uma luz de discoteca, porque está sempre piscando, é um pouco chata para escrever, ler ou cortar as unhas dos pés, mas como luz de ambiente, está boa como está, por enquanto. Futuramente, ela vai comprar um lustre com luz mais fria porque tem uniforme cereja e não gosta da aparência da cereja na luz amarela. Ele gosta de roxo, por outro lado, e se a luz for azul, o uniforme ficará roxo, o que ele acharia fascinante, que seria um uniforme muito mais interessante e visualmente agradável do que aquele com o qual ele estava acostumado há tanto tempo. longos anos.
Resumindo tudo o que os constritores conseguiram fazer até o momento em que Cecília foi transferida para o apartamento, foram muitas surpresas, e lama no chão de todos os cômodos, restos de comida, objetos esquecidos, mas é um apartamento habitável, é bastante quente, em alguns quartos a TV, a geladeira, a internet funcionam, e esperamos que continuem funcionando, não acabou, como o vento sopra em novembro, tudo quebra, e os inquilinos que estão com tudo quebrado são os culpados porque os fios são velhos, que são termossensíveis, que são um monte de detalhes técnicos que nos fazem estremecer, não fazem sentido, complicam a nossa vida, e seria importante ter acesso a tudo desde que pagassem o integral preço, não metade ou um quarto. Por que a criança deveria tirar notas ruins porque só terminou a redação do bacharelado às duas da manhã, por que deveria ter estragado a comida na geladeira, porque a eletricidade não é constante, a comida na geladeira é levada e fede, o criança come e depois precisa de isenções da escola ou de meditações que não consegue se apresentar no estado em que se encontra? Por que ele deveria compensar essas horas? Eles perderam de propósito? Ele intencionalmente não fez o que os outros esperavam que ele fizesse ou não tinha como? Sim, é melhor dizer-nos quem procura julgar outros que não o fizeram. Hoje em dia, não ter igual não poder. São poucos os que conseguem realmente compreender, sentar e analisar as situações. Os que não têm devem ter as mesmas oportunidades em tudo que os que têm. Isto não deve tornar-se um obstáculo. Se ele quiser ingressar em biologia e sua internet falhar, como poderá consultar tratados especializados? Os pais devem cuidar da necessidade de conhecimento e realização da criança. Pais se cuidem, esse não é o problema. O problema começa com quem sabia tão bem como configurar tudo. Cecília, se você se preocupa com o futuro do seu filho, prive-o de algumas desculpas (que pede desculpas, se acusa), explicações “simples demais talvez” não digeridas por ninguém, que ele acabará dando anos e anos depois. Faça um favor a ele e leve-o para uma cidade com mais possibilidades, não deixe que ele fique preso em situações das quais acabará se arrependendo em algum momento.
Corabie în olandeză
Corabie dragă, plutești în oceanul ce pare fără de sfârșit,
Spre ce continente vei mai merge și de această dată,
Ce te mai așteaptă la viitoarea destinație?
Corabie, corabie...
De ce nu mi-ai spus că îți place să navighezi atât de mult?
De ce nu m-ai prevenit?
De ce, doar întorcându-mi spatele la tine, pentru o clipă, ai plecat din port?
Cum am să mă pot obișnui cu golul pe care mi l-ai lăsat?
Cum îl voi umple?
Corabie, corabie...
Erai ușoară ca o vrabie,
Sper să te întorci mai veselă de ori unde te-ai fi dus,
Îmi dau seama că a trebuit să pleci,
Așa ai simțit,
Tot așa ai și socotit.
Te construisem atât de bine, din lemn, cârma, puntea,
Din mai multe cearceafuri velele,
Ți-am atașat chiar și ancoră,
Știu că nu îți va fi ușor,
Oceanul are mofturile lui,
Nu știi la ce să te aștepți,
Când devine agitat și te scutură în toate direcțiile,
Te poartă doar pe rutele care îi sunt lui mai accesibile,
Când îți va fi greu, când vei simți că nu mai ai cum să te mai menții la suprafață,
Te rog, privește în jos, vezi ancora atașată,
Gândește-te că de departe, chiar și de la mii de kilometri,
Eu te veghez, te am în suflet,
Doar că nu mai ești lângă mine să îți arăt,
Cu adevărat, cât de mult legătura dintre noi a însemnat,
(Pe un ton de ceartă)
Simte-te bine, lasă, uită cine te-a creat,
În două săptămâni nici nu ne-am apropiat,
Dacă așa consideri, este alegerea ta...
Să știi doar că eu țin la tine, de aceea te-am și construit atât de bine,
Ca ultimă încurajare îți mai spun:" Nu trebuie să te intimideze furtunile pe care le vei întâmpina cât vei străbate oceanul. Nu uita că după furtună vine vreme bună."
Corabia:,,Ce ai fă? Nu am voie să stau o zi în Rio de Janeiro? Doar o zi, atât vreau, după mă întorc la tine, promit!"
Zeilboot
Beste zeilboot, je zweeft in de schijnbaar eindeloze oceaan,
Naar welke continenten ga jij deze keer weer,
Wat staat je te wachten op je volgende bestemming?
Zeilboot, zeilboot...
Waarom heb je me niet verteld dat je zo van zeilen houdt?
Waarom heb je mij niet gewaarschuwd?
Waarom heb je, door je even de rug toe te keren, de haven verlaten?
Hoe kan ik wennen aan de leegte die je bij mij achterliet?
Hoe ga ik het vullen?
Zeilboot, zeilboot...
Je was zo licht als een mus,
Ik hoop dat je gelukkiger terugkomt dan waar je heen ging,
Ik besef dat je moest gaan
Zo voelde jij je
Dat dacht je.
We hadden je zo goed gebouwd, van hout, het roer, het dek,
Uit diverse zeilplaten,
Ik heb zelfs je anker vastgemaakt,
Ik weet dat het niet gemakkelijk voor je zal zijn,
De oceaan heeft zijn grillen,
Je weet niet wat je kunt verwachten,
Als het opgewonden raakt en je alle kanten op schudt,
Hij neemt je alleen mee op de routes die voor hem beter toegankelijk zijn,
Als het moeilijk voor je zal zijn, als je het gevoel hebt dat je niet meer overeind kunt blijven,
Kijk alstublieft naar beneden, zie het anker bevestigd,
Denk dat je van ver, zelfs duizenden kilometers verderop,
Ik waak over je, ik heb je in mijn hart,
Het is alleen dat je niet meer bij mij in de buurt bent om je te laten zien,
Echt, hoeveel onze verbinding betekende,
(Op argumentatieve toon)
Voel je goed, laat los, vergeet wie je heeft gemaakt,
Binnen twee weken kwamen we niet eens in de buurt,
Als jij dat vindt, is het jouw keuze...
Weet gewoon dat ik om je geef, daarom heb ik je zo goed gebouwd
Als laatste bemoediging zeg ik je: 'Je moet je niet laten intimideren door de stormen die je tegenkomt als je de oceaan oversteekt. Vergeet niet dat na de storm goed weer komt.'
Het zeilboot: "Wat zou jij doen? Mag ik niet één dag in Rio de Janeiro blijven? Eén dag maar, dat is alles wat ik wil, en dan kom ik bij je terug, dat beloof ik!"
Emoție de toamnă de Nichita Stănescu în franceză
A venit toamna, acoperă-mi inima cu ceva,
cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta.
Mă tem că n-am să te mai văd, uneori,
că or să-mi crească aripi ascuțite până la nori,
că ai să te ascunzi într-un ochi străin,
și el o să se-nchidă cu-o frunză de pelin.
Și-atunci mă apropii de pietre și tac,
iau cuvintele și le-nec în mare.
Șuier luna și o răsar și o prefac
într-o dragoste mare.
Émotion d'automne
L'automne est arrivé, couvre mon cœur de quelque chose
avec l'ombre d'un arbre ou mieux avec votre ombre.
J'ai peur de ne plus te revoir, parfois
que je ferai pousser des ailes pointues jusqu'aux nuages,
que tu te cacheras aux yeux d'un étranger,
et il se fermera avec une feuille d'absinthe.
Et puis je m'approche des pierres et je me tais,
Je prends les mots et je les noie dans la mer.
Je siffle la lune, je la lève et je fais semblant
dans un grand amour.
Surprizele din apartamentul nou în turcă
După ce s-a mutat în apartamentul cel nou, mai exact și-a luat toate catrafusele cu ea, Cecilia a început să descopere tot mai multe lucruri nefirești. Spre exemplu, muta corpuri de mobilier și la un moment dat a auzit un scârțâit în perete. Intrigată, Cecilia a dat puțin cu unghia în perete, tencuiala s-a desprins în secunda doi, dezvăluind o frumoasă gaură în perete. Deci constructorii noștri harnici și dedicați acoperă găurile cu bandă adezivă transparentă peste care dau cu var lavabil. Ciudat ar fi puțin spus, mai ar trebui să spunem că este treabă făcută doar de ochii lumii. În caz de cutremure sau ceva, ce ne facem cu asemenea pereți? Cad peste locatari înainte ca ei să reușească să se sustragă din apartament.
Mai apoi, a vrut să ducă cârpele la baie, în baie ce să mai găsească, un sandwich dublu Cheeseburger, uitat acolo de o lună, dar in stare aproape perfectă. Comestibil nu mai are cum să mai fie, dar arată uimitor de bine. Mai sunt și ambalaje de la cordon bleu, plăcintă cu mere de la Hornbach, șuncă austriacă (cea mai gustoasă șuncă pentru constructori), crenvurști Martinel, se pare că lumea preferă calitatea germană la alimentele consumate, e doar o constatare.
Dar cam adormiți inginerii ăștia de șantier, că și-au uitat prin casă și creionul mecanic, agende, nu știu câte pixuri. Ceciliei îi convine, îi vor servi foarte bine să pună note de patru și de doi, că doar atât o lasă inima să dea. Cine reușește să ia nota șapte la testele ei, acela chiar știe ceva engleză. Dar nu le pune că ar fi dificilă, consideră că efortul trebuie să vină din ambele direcții, nu doar unul să ofere, altul să primească. În plus, ea consideră că facilitează învățarea foarte bine, dar e puțin nesigură pe această abilitate a ei, vrea să se convingă citind testele copiilor. Pare rece, dar la interior se ascunde o inimă caldă, sensibilă, copilăroasă chiar. Din prea multă dorință de a fi copil, nu se supără, chiar râde când vede masa din sufragerie, aceeași masă, cea veche, din apartamentul bunicilor ei. Cât de scrijelită, desenată cu carioci, creioane colorate, acuarele a rămas ea de pe vremea când fiul ei avea vreo 2-3 ani. Când despachetează vede cărțile lui de colorat din anii anteriori, vede cât de stângaci, și totuși adorabil, colora el fiecare personaj, fiecare casă, fiecare detaliu din imagini, cât de bine a ajuns să coloreze pe parcurs. Nu omite nici cărțile cu mesaje, pe care le-a primit când era mai măricel, cam de vreo 5 ani. Acolo erau propoziții pe care el ar fi trebuit să le completeze, de genul: ,, Dacă aș avea o floare, i-aș da-o...", Dacă i-aș mulțumi mamei, aș face-o pentru că..." scurte texte ale recunoștinței, cadou primit de Crăciun de la o mătușă.
Frumoase amintiri, dar surprizele din apartament nu se opresc, ci continuă. Parchetul scârțâie, de fiecare dată când Cecilia pășește pe el. În note muzicale similare, scârțâie și ușile când le deschizi. Sertarele cad din noptieră, unica noptieră din dormitorul lor. De camera copilului ce să mai comentăm? Toate lăzile în care își depozitează jucăriile sunt trântite una peste alta, mai este și un frig de nedescris. În toate camerele, temperatura este medie, numai în camera fiului e insuportabil de frig. Geamul era dublu, dar nu a fost fixat bine, mai lipsește și un strat de termopane.
Cecilia alertată, ce o să facă ea cu băiatul ei care oricum tot face infecții la sinusuri și are treabă destul de des cu nasul, pentru că îi seamănă ei? A dat comandă de un halat de baie cu glugă pe care să îl poarte tot timpul, inclusiv când doarme.
Becul din tavan oferă și el o lumină ca la discotecă, că pâlpâie mereu, e un pic enervant pentru scris, citit sau tăiat unghiile de la picioare, dar așa ca lumină în cameră, e bună așa cum este, deocamdată. În viitor, îi va achiziționa o lustră cu lumină mai rece, pentru că are uniformă vișinie și nu îi place cum se vede vișiniul în lumină galbenă. Îi place movul, în schimb, iar dacă lumina va fi bleu, uniforma va părea mov, lucru care i s-ar părea fascinant, că ar fi o uniformă mult mai interesantă, mai plăcută vizual, decât cea cu care se obișnuise el de atâția ani.
Rezumând tot ce au reușit constrictorii să facă până la momentul mutării Ceciliei în apartament, surprizele au fost multe, și noroi pe jos în fiecare cameră, resturi de mâncare, obiecte uitate, dar e un apartament locuibil, este cald cât de cât, în unele camere, merge televizorul, frigiderul, internetul, și sperăm să meargă în continuare, nu gata, cum bate vântul prin noiembrie se strică toate și tot locatarii cărora li s-a stricat sunt vinovați că firele sunt vechi, că sunt termosensibile, că sunt o grămadă de detalii tehnice care ne oripilează, nu își au rostul, ne complică viețile și important ar fi să aibă acces la orice câtă vreme plătesc prețul întreg, nu înjumătățit sau pe sfert. De ce să ia copilul note proaste că nu a terminat eseul pentru bacalaureat până la două noaptea, de ce să aibă mâncare stricată în frigider, că curentul nu este constant, se ia și se împute mâncarea în frigider, copilul o mănâncă și după are nevoie de scutiri de la școală sau de la meditații că nu se poate prezenta în starea în care e? De ce să trebuiască să recupereze orele acelea? Le-a lipsit intenționat? Intenționat nu a făcut ce se așteptau alții de la el să facă sau că nu a avut cum? Da, să ne spună mai bine cine caută să-i judece pe alții care nu au. În ziua de azi, a nu avea este egal cu a nu putea. Puțini sunt cei ce chiar pot să înțeleagă, să stea să analizeze situații. Persoana care nu are trebuie să aibă șanse egale la orice ca și cele ce au. Nu ar trebui să devină asta o piedică. Dacă el vrea să dea admiterea la biologie și îi cade internetul, cum mai consultă el tratate de specialitate? Părinții trebuie să aibă grijă de nevoia de cunoaștere și împlinire a copilului. Părinții au grijă, nu e asta problema. Problema pleacă de la cine a știut atât de bine să monteze totul în primă fază. Cecilia, dacă ții la viitorul copilului tău, privează-l de niște scuze (cine se scuză, se acuză), explicații "prea simple poate" nedigerate de nimeni, pe care va ajunge să le dea peste ani și ani. Fă-i un bine și mută-l într-un oraș cu mai multe posibilități, nu-l lăsa să se agațe de situații pe care va ajunge să le regrete la un moment dat.
Yeni dairede sürprizler
Yeni daireye taşındıktan, daha doğrusu tüm eşyalarını yanına aldıktan sonra Cecilia, giderek daha fazla doğal olmayan şeyler keşfetmeye başladı. Örneğin mobilya parçalarını hareket ettiriyordu ve bir noktada duvarda bir gıcırtı duydu. Meraklanan Cecilia tırnağıyla duvara hafifçe vurdu, bir anda sıva döküldü ve duvarda güzel bir delik ortaya çıktı. Bu nedenle çalışkan ve kendini adamış inşaatçılarımız delikleri şeffaf bantla kaplıyor ve üzerine badana uyguluyorlar. En hafif tabirle garip olur, bunun sadece dünyanın gözüyle yapılan bir iş olduğunu da söylemeliyiz. Deprem falan olursa bu duvarları ne yapacağız? Apartmandan kaçamadan kiracıların üzerine düşüyorlar.
Sonra kıyafetleri banyoya götürmek istedi, banyoda başka ne bulabilirdi: duble çizburgerli sandviç, bir aydır orada unutulmuştu ama neredeyse mükemmel durumdaydı. Artık yenilebilir olmasının imkanı yok ama inanılmaz derecede güzel görünüyor. Cordon bleu'dan ambalajlar, Hornbach'tan elmalı turta, Avusturya jambonu (inşaatçılar için en lezzetli jambon), Martinel sosisleri de var, görünüşe göre insanlar yedikleri yemekte Alman kalitesini tercih ediyorlar, bu sadece bir gözlem.
Ama bu şantiye mühendisleri biraz uykusuz çünkü mekanik kalemlerini, defterlerini unutmuşlar, evde kaç tane kalem var bilmiyorum. Cecilia'ya yakışıyor, notlarını dört ve iki olarak vermek ona çok iyi gelecek, çünkü kalbinin izin verdiği tek şey bu. Sınavlarından yedi almayı başaran kişi gerçekten biraz İngilizce biliyor. Ancak bunun zor olacağını düşünmüyor; çabanın her iki yönden de gelmesi gerektiğine inanıyor; sadece biri vermekten, diğeri almaktan değil. Ayrıca öğrenmeyi çok iyi kolaylaştırdığına inanıyor ancak bu yeteneğinden biraz emin değil, çocukların testlerini okuyarak kendini ikna etmek istiyor. Soğuk görünüyor ama içinde sıcak, hassas, hatta çocuksu bir kalp gizli. Çocuk olmayı çok arzuladığı için üzülmüyor, hatta oturma odasındaki masayı, dedesinin evindeki eski masayı görünce gülüyor. Oğlunun 2-3 yaşlarında olduğu zamandan beri ne kadar karalanmış, boya kalemleriyle, renkli kalemlerle, sulu boyalarla çizilmiş. Paketini açtığında geçmiş yıllara ait boyama kitaplarını görüyor; resimlerdeki her karakteri, her evi, her detayı ne kadar beceriksiz ama bir o kadar da sevimli bir şekilde renklendirdiğini, bu süreçte ne kadar iyi renklendirdiğini görüyor. Yaklaşık 5 yıl önce büyüdüğünde aldığı mesajların yer aldığı kartları da atmıyor. Tamamlaması gereken cümleler vardı: "Bir çiçeğim olsa ona verirdim...", Anneme teşekkür edecek olsam bunu yapardım çünkü.." gibi kısa metinler vardı. şükran, teyzemden gelen bir Noel hediyesi.
Güzel anılar ama apartmandaki sürprizler bitmiyor, devam ediyor. Cecilia üzerine her bastığında parke zemin gıcırdıyor. Benzer müzik notalarında kapılar da açıldığında gıcırdıyor. Çekmeceler, yatak odalarındaki tek komodin olan komodinden düşüyor. Çocuk odası hakkında ne söyleyebiliriz? Oyuncaklarını sakladıkları tüm kutular üst üste çarpmış durumda ve hava da tarif edilemeyecek kadar soğuk. Tüm odalarda sıcaklık ortalamadır, sadece oğlunun odasında dayanılmaz derecede soğuktur. Pencere çift camlıydı, ancak iyi sabitlenmemişti, ayrıca bir ısı yalıtım katmanı da eksikti.
Cecilia uyardı, sürekli sinüs enfeksiyonlarına yakalanan ve kendisine benzediği için sık sık burnuyla uğraşmak zorunda kalan oğluyla ne yapacak? Uyumak da dahil olmak üzere her zaman giymesi için kapüşonlu bir bornoz sipariş etti.
Tavan lambası aynı zamanda disko ışığı da veriyor, çünkü her zaman yanıp sönüyor, yazı yazarken, okurken veya ayak tırnaklarını keserken biraz can sıkıcı oluyor ama bir oda lambası olarak şimdilik bu kadar iyi. Gelecekte daha soğuk ışıklı bir avize satın alacak çünkü kiraz rengi bir üniforması var ve kirazın sarı ışıkta görünüşünden hoşlanmıyor. Öte yandan moru seviyor ve eğer ışık maviyse üniforma mor görünecek, ki bunu büyüleyici buluyordu, alıştığı üniformadan çok daha ilginç, görsel olarak hoş bir üniforma olurdu. uzun yıllar.
Cecilia'yı daireye taşıyana kadar daraltıcıların yapmayı başardıkları her şeyi özetlersek, pek çok sürpriz vardı; her odanın zemininde çamur, yemek artıkları, unutulmuş eşyalar vardı ama burası yaşanabilir bir daire, yeterince sıcak, bazı odalarda televizyon, buzdolabı, internet çalışıyor ve çalışmaya devam edeceklerini umuyoruz, bitmedi, kasım ayında rüzgar estiği için her şey bozuluyor ve bunu bozduran kiracılar suçlu çünkü kablolar eskidir, ısıya duyarlıdır, bizi utandıran, anlamsız, hayatımızı zorlaştıran bir sürü teknik detaydır ve paranın tamamını ödedikleri sürece her şeye erişebilmek önemli olacaktır. fiyat yarım ya da çeyrek değil. Çocuk neden lisans ödevini sabah ikiye kadar bitirmedi diye kötü notlar alsın, neden buzdolabındaki yiyecekleri bozsun ki, elektrik sabit olmadığı için, buzdolabındaki yiyecekler alınıyor ve kokuyor, buzdolabı neden bozuluyor? Çocuk onu yiyor ve sonra okuldan ya da içinde bulunduğu durumda kendini gösteremeyeceği meditasyonlardan muafiyete mi ihtiyaç duyuyor? Neden bu saatleri telafi etmek zorunda olsun ki? Bunu bilerek mi kaçırdılar? Başkalarının ondan yapmasını beklediği şeyi kasıtlı olarak mı yapmadı, yoksa hiçbir yolu yok muydu? Evet, kimin diğerlerini yargılamaya çalıştığını bize söyleseniz iyi olur. Günümüzde sahip olmamak, başaramamakla eşdeğerdir.
Durumları gerçekten anlayabilen, oturup analiz edebilen çok az kişi var. Yoksullar, her şeyde, sahip olanlarla aynı şansa sahip olmalıdır. Bu bir engel haline gelmemelidir. Biyolojiye kabul vermek istiyorsa ve interneti başarısız olursa, özel bilimsel çalışmalara nasıl başvurabilir? Ebeveynler çocuğun bilgi ve tatmin ihtiyacını karşılamalıdır. Ebeveynler dikkat etsin, sorun bu değil. Sorun, her şeyin nasıl kurulacağını kimin bu kadar iyi bildiğiyle başlıyor. Cecilia, eğer çocuğunun geleceğini önemsiyorsan, onu (özür dileyen, kendini suçlayan) bazı mazeretlerden, kimsenin sindiremeyeceği "çok basit" açıklamalardan ve yıllar sonra bunu yapmak zorunda kalacağı açıklamalardan mahrum bırak. Ona bir iyilik yapın ve onu daha fazla olanaklara sahip bir şehre taşıyın, bir noktada pişman olacağı durumlara takılıp kalmasına izin vermeyin.
Стихи про любовь
Напутственные стихи
Стихи о природе
Весенние стихи
Стихи посвящены матери
Стихи для детей
Родительский дом
Стихи для папы
Стихи про животных
Стихи о смерти
Философские стихи
Исповедальные стихи
Грустные стихи
Мотивационные стихи
Проза
Рождественские колядки
Смешные стихи
Патриотические стихи
Стихи 8 марта
Пасхальные стихи
Стихи на Новый год
Различные стихи
Мысли
Посвящены стихи
Поздравления
Стихи о дружбе
Стихи из этой категории
Epigrame II
Vinul dulce mă seduce,
Dar pe jos mă duce, duce.
Beau paharul, beau și cana,
Mă trezesc iubind icoana.
Visinata, dulce glie,
Dintr-un glonț faci pandemie.
La un vin, dau peste cap,
Și-n final dorm pe dulap.
Beau un vin, mă țin de masă,
Mâine jur că fug de casă.
Vinul roșu mă îmbie,
Dar mă lasă-n pușcărie.
Vinul merge, ochii se-nchid,
Unde sunt? Într-un lichid.
Beau la greu, beau și la mic,
Dimineața sunt pitic.
30 de Poezii Creștine Inspiraționale
1. Ridică-te și Mergi
Când drumul pare prea greu,
Și inima îți este frântă,
Ridică ochii către Dumnezeu
Și lasă sufletul să cânte.
Nu orice cădere este sfârșit,
Nu orice lacrimă e pierdută,
Prin harul Domnului primit,
O inimă poate fi renăscută.
Ridică-te și mergi înainte,
Chiar dacă pașii sunt puțini,
Căci Dumnezeu dăruiește putere
Celor ce merg spre zări senine.
2. Dumnezeu Nu Te Uită
Când lumea trece pe lângă tine
Și nimeni nu îți aude glasul,
Dumnezeu îți cunoaște inima
Și îți veghează fiecare pas.
El vede lacrima ascunsă,
Știe durerea ce n-ai spus,
Și poate aprinde o lumină
Acolo unde totul pare apus.
Nu te gândi că ești uitat,
Nu crede că ești singur pe drum,
În tăcerea cea mai adâncă,
Dumnezeu este cu tine acum.
3. O Zi Nouă
În fiecare dimineață răsare
O nouă lumină peste pământ,
Și Dumnezeu ne dăruiește iarăși
O zi, un dar și un cuvânt.
Lasă în urmă greșelile de ieri,
Învață din tot ce ai trăit,
Și pornește cu speranță astăzi
Spre binele ce încă n-a venit.
Cât timp mai ai o zi în față,
Există un drum pe care să mergi,
O inimă pe care s-o ajuți
Și o greșeală pe care s-o ierți.
4. Nu Ești Singur
Dacă mergi prin valea plângerii
Și umbrele te înconjoară,
Amintește-ți: Hristos merge cu tine
Prin fiecare noapte amară.
Poate nu-L vezi cu ochii trupului,
Dar credința Îl poate simți,
În pâinea împărțită cu aproapele,
În iubirea de a dărui.
Nu ești singur, suflete obosit,
Niciun drum nu este prea greu,
Atunci când îl parcurgi cu nădejde
Și cu inima spre Dumnezeu.
5. Sămânța Speranței
Am pus o sămânță în pământ
Într-o zi rece și ploioasă,
Și am crezut că nu va crește
În lumea grea și întunecoasă.
Dar Dumnezeu trimite primăvara
Chiar și după ierni fără sfârșit,
Și ceea ce pare astăzi pierdut
Poate mâine să fie înflorit.
Păstrează în inimă speranța,
Chiar dacă nu vezi încă rod,
Căci Dumnezeu lucrează în taină
Și face drumul mai ușor.
6. Curajul de a Crede
Este ușor să crezi în lumină
Când soarele strălucește sus,
Dar credința adevărată rămâne
Și atunci când drumul pare ascuns.
Curajul de a crede înseamnă
Să nu renunți când nu înțelegi,
Să încredințezi lui Dumnezeu
Și ceea ce nu poți să vezi.
Ține-te de mâna Domnului
Prin furtună și prin vânt,
Căci cel ce merge cu credință
Nu merge singur pe pământ.
7. Fă Binele
Fă binele fără să întrebi
Dacă vei primi ceva înapoi,
Căci o inimă care iubește
Împrăștie lumină peste noi.
Un cuvânt poate ridica un suflet,
Un zâmbet poate aduce alinare,
Iar o mână întinsă la nevoie
Poate deveni o binecuvântare.
Fă binele cât timp ai vreme,
Iubește fără să numeri mereu,
Căci orice faptă făcută cu iubire
Se apropie de Dumnezeu.
8. Mâna Domnului
Când pașii mei se clatină
Și nu mai știu unde să merg,
Simt, prin credință și rugăciune,
Că Dumnezeu mă poate ține.
Mâna Lui nu este departe
De sufletul care Îl cheamă,
Ea ridică pe cel căzut
Și alungă orice teamă.
Doamne, ține-mă aproape
Când viața pare prea grea,
Și ajută-mă să merg înainte
Pe calea pregătită de iubirea Ta.
9. După Furtună
După furtună vine liniștea,
După ploaie apare seninul,
Și Dumnezeu ne amintește mereu
Că nu este veșnic suspinul.
Poate astăzi drumul e greu
Și cerul pare închis de nori,
Dar mâine poate răsări speranța
Ca o grădină plină de flori.
Ai răbdare, suflete, și crede,
Nu lăsa încercarea să te frângă,
Căci Dumnezeu poate transforma
Durerea într-o putere adâncă.
10. Calea Luminii
Există multe drumuri în lume,
Dar inima caută un singur adevăr:
Să meargă spre lumină și iubire,
Să nu se piardă în întuneric.
Hristos ne cheamă către bine,
Către iertare și către pace,
Iar omul care Îl urmează
Învață să iubească și să facă bine.
Nu trebuie să vezi tot drumul,
Ci doar să faci pasul cel bun,
Și Dumnezeu va lumina înainte
Cărarea spre cerul senin.
11. Rugăciunea de Seară
Când soarele coboară încet
Și ziua se așază în tăcere,
Îmi ridic sufletul spre Dumnezeu
Cu mulțumire și cu cerere.
Îți mulțumesc pentru această zi,
Pentru tot ce am primit și-am trăit,
Iartă-mi greșelile, Doamne,
Și tot ce astăzi am greșit.
Păzește-i pe cei pe care îi iubesc,
Dă pace celor ce suferă,
Și lasă peste lumea aceasta
Lumina Ta care nu se stinge.
12. Inima Curată
Nu vreau să fiu bogat în aur,
Nici lăudat de oameni mereu,
Ci vreau o inimă curată
Care să se apropie de Dumnezeu.
Să pot ierta atunci când doare,
Să pot iubi fără folos,
Să pot rămâne bun în lume
Urmând exemplul lui Hristos.
Căci frumusețea adevărată
Nu se vede doar pe chip,
Ci în sufletul care păstrează
Bunătatea ca pe un dar sfânt.
13. Nu Renunța la Speranță
Când toate ușile par închise
Și nu mai vezi niciun răspuns,
Nu renunța la speranță,
Căci Dumnezeu nu este ascuns.
Uneori așteptarea ne învață
Răbdarea pe care n-o aveam,
Iar drumul care pare prea lung
Ne arată cine suntem.
Mergi înainte, chiar încet,
Nu trebuie să alergi mereu,
Atâta timp cât mergi spre bine,
Nu ești departe de Dumnezeu.
14. Lumina din Suflet
Aprinde lumina din suflet
Printr-o rugăciune și-un cuvânt bun,
Nu lăsa întunericul lumii
Să-ți spună că binele e nebun.
O singură lumânare aprinsă
Poate risipi mult întuneric,
Iar o inimă plină de iubire
Poate schimba un drum întreg.
Fii lumină pentru aproapele,
Fii pace când alții se ceartă,
Și lasă bunătatea să vorbească
Prin fiecare zi pe care o porți.
15. Hristos Este Aproape
Nu-L căuta doar în depărtare,
Ca și cum ar fi departe de noi,
Hristos este aproape de sufletul
Care Îl cheamă în clipe de nevoi.
Este în rugăciunea smerită,
În omul flămând pe care-l ajuți,
În iertarea pe care o dăruiești
Și în iubirea pe care o porți.
Deschide ușa inimii tale,
Nu aștepta o zi mai bună,
Căci Dumnezeu poate veni
În fiecare clipă împreună cu tine.
16. Darul Vieții
Fiecare dimineață este un dar,
Fiecare respirație, o minune,
Și fiecare om pe care-l întâlnim
Poate fi o lecție în lume.
Nu risipi timpul în ură,
Nu-l pierde în vorbe deșarte,
Iubește, iartă și ajută,
Căci viața trece mai departe.
Dumnezeu ne-a dăruit această zi,
Să o primim cu recunoștință,
Și să o transformăm prin iubire
Într-o zi plină de credință.
17. Stânca Credinței
Când valurile lovesc cu putere
Și viața pare o mare agitată,
Credința este stânca pe care
Inima rămâne neclintită.
Nu pentru că nu există furtuni,
Ci pentru că Dumnezeu este aproape,
Iar cel ce își pune nădejdea în El
Găsește putere să meargă mai departe.
Zidește-ți viața pe adevăr,
Pe iubire și pe rugăciune,
Și chiar când vânturile se ridică,
Sufletul nu va fi doborât.
18. Iartă și Mergi Mai Departe
Nu purta în inimă poveri
Care îți întunecă drumul,
Iartă, chiar dacă uneori doare,
Și lasă pacea să-ți vindece sufletul.
Iertarea nu spune că răul e bun,
Ci că alegi să nu rămâi prizonier,
Îți lași durerea în mâna Domnului
Și mergi înainte către Cer.
Hristos ne-a arătat iubirea
Prin milă, răbdare și iertare,
Să învățăm și noi, pas cu pas,
Să transformăm durerea în vindecare.
19. Dumnezeu Face Minuni
Uneori așteptăm minuni mari
Și nu vedem darurile din jur,
O floare, un răsărit, o inimă bună,
Un copil care râde curat și pur.
Dumnezeu lucrează în multe feluri,
Uneori în tăcere și fără cuvinte,
Și ne cheamă să privim cu recunoștință
La darurile simple și sfinte.
Păstrează ochii deschiși spre lumină,
Păstrează sufletul gata să vadă,
Căci fiecare zi poate fi o minune
Pentru inima care crede și nădăjduiește.
20. Începe din Nou
Dacă ai greșit, nu deznădăjdui,
Nu spune că totul s-a sfârșit,
Căci Dumnezeu este Dumnezeul
Celui care se întoarce smerit.
Fiecare răsărit îți spune:
„Poți începe încă o dată”,
Iar mila Domnului se revarsă
Peste inima îngenuncheată.
Ridică-te și mergi spre lumină,
Lasă trecutul în urmă ușor,
Căci o nouă pagină se deschide
Pentru cel care se întoarce la Mântuitor.
21. Păstrează Credința
Păstrează credința când lumea
Îți spune că nu mai are rost,
Păstrează lumina aprinsă
Când drumul pare fără rost.
Nu toate răspunsurile vin repede,
Nu toate rănile se vindecă azi,
Dar Dumnezeu vede drumul întreg
Chiar când tu vezi numai câțiva pași.
Ai răbdare și mergi înainte,
Cu sufletul plin de nădejde,
Căci Dumnezeu nu părăsește
Inima care în El crede.
22. Floarea dintre Pietre
Am văzut o floare crescând
Între pietre reci și grele,
Și m-am gândit că și speranța
Poate înflori în vremuri rele.
Nu locul în care te afli
Îți hotărăște întreg destinul,
Ci puterea de a căuta lumina
Și de a merge spre bine mereu.
Cu Dumnezeu, chiar și o inimă rănită
Poate găsi puterea să înflorească,
Și din încercările vieții
Poate învăța să iubească.
23. Glasul Speranței
Când zgomotul lumii devine prea mare
Și nu mai auzi ce spune inima,
Oprește-te puțin în tăcere
Și lasă rugăciunea să vorbească.
În liniștea adâncă a sufletului
Poate veni un glas blând și ușor,
Care îți spune: „Nu te teme,
Dumnezeu este ajutor.”
Ascultă glasul speranței,
Nu glasul fricii și-al disperării,
Căci după fiecare noapte
Se deschid porțile dimineții.
24. Când Nu Mai Poți
Când nu mai poți să mergi, oprește-te,
Dar nu renunța la Dumnezeu,
Spune-I doar: „Doamne, ajută-mă!”,
Și lasă totul în grija Lui mereu.
Nu trebuie să fii mereu puternic,
Nu trebuie să ascunzi orice suspin,
Dumnezeu primește inima
Care vine înaintea Lui cu dor și chin.
Odihnește-te în rugăciune,
Ridică-te atunci când vei putea,
Iar mâine poate vei descoperi
O putere nouă în inima ta.
25. Cerul Rămâne Deschis
Când lumea îți închide o ușă,
Nu spune că nu mai există drum,
Căci Dumnezeu poate deschide
O cale pe care n-o știai acum.
Cerul nu se închide pentru cel
Care caută binele și iubirea,
Iar rugăciunea ridică sufletul
Dincolo de teamă și de pierzare.
Privește spre cer cu nădejde,
Dar trăiește bine aici, pe pământ,
Căci fiecare faptă bună poate deveni
O rugăciune prin cuvânt.
26. Puterea Iubirii
Mai puternică decât mânia
Este iubirea care știe să ierte,
Mai puternică decât răzbunarea
Este pacea care nu se pierde.
Hristos ne-a arătat o cale
Pe care lumea uneori n-o înțelege:
Să răspunzi răului cu bine
Și să alegi iubirea când poți alege.
Aceasta este puterea adevărată,
Nu să domini, ci să ajuți,
Să fii alături de cel ce plânge
Și să ridici pe cei căzuți.
27. O Lumânare Aprinsă
Aprinde o lumânare în noapte,
Nu ca să risipești lumea întreagă,
Ci ca să luminezi locul
În care inima ta se roagă.
Fii acea mică lumină
Pentru cineva care nu mai speră,
Un cuvânt bun și o faptă simplă
Pot alunga o noapte grea.
Dumnezeu poate face din puțin
Un dar pentru foarte mulți,
Când inima oferă cu iubire
Și mâinile sunt gata să ajute.
28. Mergi cu Pace
Nu trebuie să alergi prin viață
Ca să dovedești ceva mereu,
Mergi cu pace și cu răbdare,
Încredințând drumul lui Dumnezeu.
Privește florile, ascultă vântul,
Mulțumește pentru ziua primită,
Căci uneori cea mai mare bucurie
Este o inimă liniștită.
Mergi cu pace către viitor,
Nu purta frica zilei de mâine,
Dumnezeu este și acolo
Și te poate conduce spre bine.
29. Nădejdea Nu Moare
Pot veni zile de tristețe,
Pot veni ani de încercări,
Dar nădejdea nu trebuie să moară
În mijlocul acestor căutări.
Căci Hristos a adus lumină
În lumea care părea pierdută,
Și a arătat că iubirea lui Dumnezeu
Este mai puternică decât frica.
Ține nădejdea ca pe o candelă,
Păzește-o de vânt și de nor,
Și las-o să lumineze drumul
Către Hristos, Mântuitor.
30. Spre Lumina Veșnică
În fiecare zi fac un pas
Pe drumul vieții mele,
Uneori sub soare și lumină,
Alteori sub ploaie și stele.
Dar nu mă tem de călătorie
Când Dumnezeu îmi este aproape,
Căci fiecare pas făcut cu iubire
Mă conduce dincolo de noapte.
Spre lumina care nu apune,
Spre pacea pe care o dorim,
Spre Împărăția lui Dumnezeu,
Unde nădăjduim să ne întâlnim.
Lecţia despre cub de Nichita Stănescu în daneză
Se ia o bucată de piatră,
se ciopleşte cu o daltă de sânge,
se lustruieşte cu ochiul lui Homer,
se răzuieşte cu raze
până cubul iese perfect.
După aceea se sărută de numărate ori cubul
cu gura ta, cu gura altora
şi mai ales cu gura infantei.
După aceea se ia un ciocan
şi brusc se fărâmă un colţ de-al cubului.
Toţi, dar absolut toţi zice-vor:
- Ce cub perfect ar fi fost acesta
de n-ar fi avut un colţ sfărâmat!
Lektionen om kuben
Et stykke sten er taget,
han hugger med en mejsel af blod,
skinner med Homers øje,
den er skrabet med stråler
indtil terningen kommer helt ud.
Derefter kysser de kuben utallige gange
med din mund, med andres mund
og især med spædbarnets mund.
Derefter tages en hammer
og pludselig smuldrer et hjørne af terningen.
Alle, men absolut alle vil sige:
- Hvilken perfekt terning, det ville have været
hvis den ikke havde haft et knækket hjørne!
Lentila bunăvoinței
(sau despre cum să nu îi judecăm pe semenii noștri)
Din păcate, întâlnim tot mai des persoane care nu știu altceva decât să-i judece pe alții.
Acest lucru se întâmplă pentru că aplică filtre prin care ne văd.
Da, filtre au existat întotdeauna, ca și la telefon când vrem să facem o poză ne lasă să selectăm lumină mai rece, mai caldă,
Dar telefonul sufletului lor este prea stricat să mai focuseze ceva,
Acționează precum lentila spartă a unei perechi de ochelari,
Printr-o astfel de lentilă se vor vedea doar fațetele pe care ne-am dori să-l focalizăm, însă niciuna nu va fi reală, întreagă sau normală,
Va fi o vedere repetitivă a unei părți redate dintr-un întreg,
Pe când, cu lentila cealaltă ce vedem?
Vedem obiectul exact așa cum este el, cu părțile lui bune și cu cele mai puțin bune.
Lentila spartă trebuie fie înlocuită, fie reparată.
Cum reparăm o lentilă spartă, moral vorbind?
Aplicând lipiciul înțelegerii reciproce.
Dacă vedem doar ce vrem, ne agățăm doar de anumite aspecte,
Lentila este pur și simplu defectă
Sau oare cum este posibil ca fix cu aceeași lentilă să privim restul obiectelor,
Să le vedem cum trebuie, doar unul dintre ele să afișeze acele reflecții repetitive, aiurea redate?
Prin ce ciob de lentilă am ales să-l privim?
Că dacă mutăm privirea, o idee mai la stânga sau mai la dreapta, îl vom vedea normal,
Efortul nu este chiar atât de mare,
Trebuie doar să vrem să privim cu lentila intactă,
Când vom alege să privim oamenii din perspectivă morală, în toată complexitatea lor, ținând cont de toate circumstanțele lor,
Atunci va fi bine, nu vor exista certuri, neînțelegeri, conflicte care nu își au rostul.
Ne plac situațiile tensionate, vrem să ne simțim bine supărându-i pe alții în mod constant?
Da ...vor mai dura alte sute de ani ca acea lentilă să focalizeze cum trebuie...
In cautare inima
M-am uitat în orice loc,
Dar n-am găsit decât cioburi.
Adun fragmente de peste tot,
Însă inima tot goală rămâne.
Întâlnesc adesea oameni blânzi,
Cu inimi calde și depline;
Îmi dăruiesc un strop din ei,
Iar eu le simt, o clipă, lumina.
Dar setea mea nu se oprește,
Căci caut o inimă curată,
Care să știe să mă vindece,
Să mă lipească la loc, deodată.
Să mă simt, în sfârșit, întreg,
Iar iubirea ce-o port fără nume
Să nu se mai piardă în vânt,
Ci să găsească un loc în lume.
Vreau să simt liniștea aceea,
Când două suflete se revarsă,
Iar fericirea să nu mai fie
Doar o vizită, ci o casă.
Să ne pierdem privirea în ochi,
În îmbrățișări lungi și tăcute,
Iar prin mângâieri delicate
Să vindecăm rănile trecute.
Să simțim cum fire nevăzute
Ne leagă și ne împlinesc,
Ca împreună, privind spre lume,
Să vedem cât e de cerească.
31.03.2026
Intermezzo
Eu sunt ce vreau
Și vreau să fiu ce-mi place mie,
Nu-s sclavul nimănui!
Iubesc ce-i demn doar de iubire,
Dorindu-te pe Tine Doamne așa cum știu!
E timpul Adevărului...
Iar dragostea este fereastra,
Prin care treci seară de seară,
Căci ușile sunt încuiate,
De-al meu destin ce-i depărtat de Tine,
Eu te doresc stiind că-ți sunt copil,
Și te iubesc dar și suspin...
(17 iulie 2023 H.S-Irepetabila iubire. )
Поддержите Poezii Online
Ваша поддержка помогает Poezii Online красиво расти. Пожертвование помогает развитию, улучшениям и этому пространству, посвящённому личному творчеству — месту, где поэзия и литературный текст приносят вдохновение, спокойствие и глоток воздуха для души.
Литературные новости, стихи и культурные события прямо на твоём телефоне.
Подписаться на канал
Nu pot să te uit
anca_nistor
17 ноября
Superbe versuri, intensă trăire!
Nu căuta la oameni
Gabriel Trofin
12 ноября
Mulțumesc frumos! Este într-adevăr așa cum ați spus...
Nu căuta la oameni
Silvia Mihalachi
12 ноября
,,NU CĂUTA LA OAMENI,, pentru mine, un cititor, nu este numai o superbă, superbă poezie, ea este și un bun sfătuitor a cărui sfaturi merită ,, pe t...
✨ Poeme din suflet pentru suflete
Deea
10 ноября
Mulțumesc
Sa nu mai doară...
un-pahar-de-poezie
10 ноября
Multumesc si eu ❤️🙏
Sa nu mai doară...
Alexandra-M
10 ноября
M-am regǎsit în versurile tale, mulțumesc pentru emoție
✨ Poeme din suflet pentru suflete
un-pahar-de-poezie
9 ноября
Bine scris!🤗
Chenar real
ElenaD
9 ноября
O poezie superba despre faimosii guvernanti ai tarii noastre. Bravo. Felicitari autorului poeziei. Succes in continuare.
Nuante calde
un-pahar-de-poezie
8 ноября
Multumesc, Deea!🤗
Dincolo de tăcerea ta..
Andreas Ioan Amaftioe
8 ноября
Foarte frumoasa poezie (autorul principal sunt eu) felicitari autorui.