Fiul ploii
Plouă întruna de un veac,
Ba plouă chiar de sub pământ,
Natura nu-și mai află leac,
Iar Domnul nu mai face legământ.
Mi-e ochiul ud și în orbită,
Iar inima în piept stă inundată,
Mi-e udă pâinea de pe plită,
Iar apa din fântână e udată.
Un nor în curte îmi pare că se joacă,
Că apa-i cățărată în copac,
Iar soarele e dus ca să petreacă,
Căci umbra îmi e moartă de un veac.
Din apocrife aflu cum era uscatul,
Cum soarele zâmbea la răsărit,
Iar mama cred că a mușcat păcatul,
Căci plouă chiar de când m-a zămislit.
Și plouă întruna de un veac,
S-au înecat în valuri toți eroii,
Și-aud o știre de dincolo de lac,
Că moartea-l caută pe fiul ploii.
Категория: Различные стихи
Все стихи автора: Gabriel Trofin
Дата публикации: 7 декабря 2023
Просмотры: 456
Стихи из этой категории
Другие стихотворения автора
#Интересно
Поэма: Melancolia unui brad înalt
Поэма: CU FIGURI GROTEȘTI
MII DE CĂRȚI PENTRU CEI MICI. La Chişinău s-a deschis un târg de carte pentru copii
Поэма: Fara muza
Поэма: Specialistul!
Omagiu lui Grigore Vieru. Regretatul poet ar fi împlinit astăzi 83 de ani
Поэма: Balada
Поэма: Singura
Test de personalitate: Alege una din cele cinci cărţi şi află-ţi destinul