Înconjurată de propriul gând
Îngândurată printre fum de țigară.
Blocată într-o agonie amară,
Înconjurată printre umbre străine,
Dorind ca totul să se termine.
Umblând prin întuneric crunt,
Și pierdută, mă scufund
Încercuită de neliniște tulburătoare,
Mă regăsesc într-o pădure fermecătoare.
Apoi, simt cum se stinge în vânt,
Fiecare sentiment frânt
Renăscând înapoi ca sacrificiu,
Pentru satisfacția păcătosului viciu.
Categoria: Poezii filozofice
Toate poeziile autorului: ANONIM
Data postării: 19 ianuarie
Vizualizări: 178
Poezii din aceiaşi categorie
Alte poezii ale autorului
#Interesant
Poem: Timpul ce-a trecut
Poem: Amurgul ultimei iubiri
Care sunt cele mai vândute cărţi în prima jumătate a acestui an. În top 10 sunt şi trei autori români
Poem: Iubirea
Poem: Mă vei căuta
Morțile ciudate ale marilor scriitori români. Eminescu, ucis cu o cărămidă în cap
Poem: De profundis
Poem: Din nimic în nimicuri
Top 22 de cărți apărute în 2022