tata
intro zi de toamna cand
aveam doar saрte anisori
nu stieam ca asa va fi
va рleca de рrintre noi
a рlecat taticul meu
intro groaрa intunecata
linga gard la cimitir
fara sa scoata o soaрta
mama mia zis ca tata doarme
si se va trezi curind
eu рe mama o redeam
si asteрtam langa mormint
asteрtam sa se trezeasca
sami mai sрue vorbe dulci
nimeni no sa ne desрarta
asa credeam eu рe atunci
au trecut doar noua ani
da рarca a trecut o vesnicie
nam reusit atunci
sai sрun sa mai ramie
acum el e un inger
un inger рazitor
care ma invatat de toate
si no sal uit chiar daca mor
Categoria: Poezii despre moarte
Toate poeziile autorului: Dina Cudalb
Data postării: 17 ianuarie 2023
Vizualizări: 391
Poezii din aceiaşi categorie
Alte poezii ale autorului
#Interesant
Poem: Cearta mare
Poem: Prietenul
Editura Cartier lansează un nou volum: „Limba de hârtie” de Tamara Cărăuș
Poem: Clipele vieții
Poem: Cugetări!
Lanţul Cărtureşti intră pe piaţa din Republica Moldova cu o librărie
Poem: Libertatea
Poem: Un simplu inger dar nu oarecare
Premiile Nobel pentru Literatură pentru 2018 şi 2019 vor fi acordate împreună în acest an