tata
intro zi de toamna cand
aveam doar saрte anisori
nu stieam ca asa va fi
va рleca de рrintre noi
a рlecat taticul meu
intro groaрa intunecata
linga gard la cimitir
fara sa scoata o soaрta
mama mia zis ca tata doarme
si se va trezi curind
eu рe mama o redeam
si asteрtam langa mormint
asteрtam sa se trezeasca
sami mai sрue vorbe dulci
nimeni no sa ne desрarta
asa credeam eu рe atunci
au trecut doar noua ani
da рarca a trecut o vesnicie
nam reusit atunci
sai sрun sa mai ramie
acum el e un inger
un inger рazitor
care ma invatat de toate
si no sal uit chiar daca mor
Category: Poems about death
All author's poems: Dina Cudalb
Date of posting: 17 января 2023
Views: 634
Poems in the same category
Other poems by the author
#Interesting
Poem: Calea prin Labirint
Poem: Note de Mai/7
Dragi autori și cititori ai poezii.online
Poem: De-ar fi să pleci, din lumea mea
Poem: Scumpa Nicoleta
Poetul Ion Vatamanu a fost comemorat la 80 de ani de la naştere
Poem: Romani de pretutindeni
Poem: Doctor Faustus
Spectacol de muzică și poezie ”Eminescu , În mine bate inima lumii”- Omagiu Poetului Național la 130 de ani de la trecerea în eternitate