U N PRIETEN
Când ești ,sau te simți pierdut
Nu - ți srica ziua plângând ,
Că n-ai rude ,că n-ai prieteni,
Că te auzi ,singur vorbind.
Un prieten devotat poate fi un cățeluș
Unul viu, nu cel de pluș
Un companion grozav .
Te salută din codiță ,
Te măngâie cu lăbuța ,
E pe post de sonerie....
Și câte alte nu știe ...
Câte acestea vi le spun
Le-am trăit cu adevărat !.
Nu mai sunt înstrăinat .
Am un prieten mititel ,
Și mi-e tare drag de el ,
Știe când îmi fac cafeaua ,
Și o beau ,stând lângă geam
Lui îi dau o gustărică
Ne înțelegem din privire
Amândoi acum știm bine
Cum e ,când ai un prieten
Lângă tine!...
Categoria: Poezii despre animale
Toate poeziile autorului: T.A.D.
Data postării: 22 ianuarie
Vizualizări: 195
Poezii din aceiaşi categorie
Pufy
Ghemotoc, pufos ca neaua,
Zgâlțâia de zor perdeaua
Și lätra voios din fire,
Țopăind de fericire .
După coada lui se -nvärte
N-ar sta locului cuminte,
Stă la pândă un răgaz
Cățelușul plin de haz.
Un căpșor ca și de pluș
Peste măsură de ghiduș;
Mărăia cu zel de joacă
Și pantoful mi -l atacă
De șireturi mă dezleagă,
Cu ciorapu-n dinți aleargă,
Să nu -l prind din urmă,
Se pitulă sub plapumă.
Se rostogoli sub pat,în grabă,
Ciufulind blănița-i albă;
Mă privi sfios,scăncind,
Căscase dulce,adormind ..
CÂȚELUȘA MEA ISTEAȚĂ
Cățelușa mea isteață
Azi ,în zori de dimineață ,
Î-și strângea cu drag în brațe
Trei ființe militele !...
Se uita cu drag la ele.
Și această mamă mică
Harnică ca o furnică
Îi tot spală și-i îngrijește
Și de străini îi păzește.
Dacă ,tot îi ții în brațe
Cu privirea te răsfață
Cu ochii te dojenește
În țeleg ,cât îi iubește.
Dar te roagă pe muțește
Puii dragi să-i ocrotești
Că sunt mici ,fără putere
Și frumoși ,ca o părere!...
Porumbiță albă
Porumbiță albă,
Agale mi-ai ieșit în față
Numai tu,domniță,
Îmi ești ultima speranță
De unde vii,adu-mi norocul
Ce-ți poartă veselie
lar de ești darnică cu mine,
Îți voi da și eu ție
O ramură de măslin,
Din pomul cel mai strașnic
Să duci spre cerul cel senin,
Simbolul cel mai pașnic
Peștișorul auriu
Habitat de apa pura,
Energie din terestru.
Incolor,fără glazura!
Interzis pentru pedestru.
Interior de mic acvariu,
Cu cristale și oglinzi!
Pentru peștișorul auriu,
Ce din magic îl desprinzi.
Singuratic și țâfnos,
Albastrui spre mov electric!
In oglinda-i majestuos,
Ambient mereu prielnic.
Inoata delicat și încrezător,
Ma observa zi și noapte.
Ca și conștiința impunător!
El își va schimba culorile toate!
Am o singura dorința,
Sa te fac sa nu fi trist!
O așa magica ființa,
La fericirea ta as vrea sa asist!
Iti aduc și lumânări,
Pietricele,nestemate!
Sa îți treacă supărări,
Si a tale-ți jumătate.
Va rămâne un mister,
De ce preferi tu singurel.
Esti tu oare din eter?
Sau ma înțelegi tu suflețel?
Animale și păsări la circ
Astăzi leul cel poznaș
Este puțin cam golaș
A sărit prin foc odată
Și-a pârlit blănița toată.
Maimuțica cu cercei
Sare acum cât alți trei
E haioasă și frumoasă
Eu o vreau la mine acasă.
Elefantul cel bătrân
Cântă parcă e nebun
Și mai louă niște apă
Și stropi lumea dintr-o dată.
O panteră supărată
Gura o deschise toată
Parc ar vrea că să inghită
Deodată lumea toată.
Iată vine și un cangur
Cu puiul în sacul lui
Se rostogoli și sare
Peste mingi și baloane
Zebra intră în arenă
Defilă că pe o scenă
Merge țanțoș la șareta
Bucuros de lumea toată
Cine vine cine vine?
O girafă mândră tare
Intră dintre coridoare
Bucuros de lumea toată
Asta-i circul cel frumos
Animale peste tot
Se dau în spectacol azi
Pentru voi copii mei dragi
Versiunea 1 , De Cocoru David Cristian
Pisica
Pisicuța mea, de dimineață stă la ușă,
La mâncare Vine ea, pisicuța jucăușă,
Mă uit la ea în fiecare zi,
Și spun așa, e ca o păpușă.
Frumușică...frumușică,
Drept se spune... în căsuțe,
Că este... ca o păpușică,
De parcă i...nătăfleață mititică.
Autor Nicoleta postovan
Informație: a doua strofă se citește mai lent unde se află punctele.
Pufy
Ghemotoc, pufos ca neaua,
Zgâlțâia de zor perdeaua
Și lätra voios din fire,
Țopăind de fericire .
După coada lui se -nvärte
N-ar sta locului cuminte,
Stă la pândă un răgaz
Cățelușul plin de haz.
Un căpșor ca și de pluș
Peste măsură de ghiduș;
Mărăia cu zel de joacă
Și pantoful mi -l atacă
De șireturi mă dezleagă,
Cu ciorapu-n dinți aleargă,
Să nu -l prind din urmă,
Se pitulă sub plapumă.
Se rostogoli sub pat,în grabă,
Ciufulind blănița-i albă;
Mă privi sfios,scăncind,
Căscase dulce,adormind ..
CÂȚELUȘA MEA ISTEAȚĂ
Cățelușa mea isteață
Azi ,în zori de dimineață ,
Î-și strângea cu drag în brațe
Trei ființe militele !...
Se uita cu drag la ele.
Și această mamă mică
Harnică ca o furnică
Îi tot spală și-i îngrijește
Și de străini îi păzește.
Dacă ,tot îi ții în brațe
Cu privirea te răsfață
Cu ochii te dojenește
În țeleg ,cât îi iubește.
Dar te roagă pe muțește
Puii dragi să-i ocrotești
Că sunt mici ,fără putere
Și frumoși ,ca o părere!...
Porumbiță albă
Porumbiță albă,
Agale mi-ai ieșit în față
Numai tu,domniță,
Îmi ești ultima speranță
De unde vii,adu-mi norocul
Ce-ți poartă veselie
lar de ești darnică cu mine,
Îți voi da și eu ție
O ramură de măslin,
Din pomul cel mai strașnic
Să duci spre cerul cel senin,
Simbolul cel mai pașnic
Peștișorul auriu
Habitat de apa pura,
Energie din terestru.
Incolor,fără glazura!
Interzis pentru pedestru.
Interior de mic acvariu,
Cu cristale și oglinzi!
Pentru peștișorul auriu,
Ce din magic îl desprinzi.
Singuratic și țâfnos,
Albastrui spre mov electric!
In oglinda-i majestuos,
Ambient mereu prielnic.
Inoata delicat și încrezător,
Ma observa zi și noapte.
Ca și conștiința impunător!
El își va schimba culorile toate!
Am o singura dorința,
Sa te fac sa nu fi trist!
O așa magica ființa,
La fericirea ta as vrea sa asist!
Iti aduc și lumânări,
Pietricele,nestemate!
Sa îți treacă supărări,
Si a tale-ți jumătate.
Va rămâne un mister,
De ce preferi tu singurel.
Esti tu oare din eter?
Sau ma înțelegi tu suflețel?
Animale și păsări la circ
Astăzi leul cel poznaș
Este puțin cam golaș
A sărit prin foc odată
Și-a pârlit blănița toată.
Maimuțica cu cercei
Sare acum cât alți trei
E haioasă și frumoasă
Eu o vreau la mine acasă.
Elefantul cel bătrân
Cântă parcă e nebun
Și mai louă niște apă
Și stropi lumea dintr-o dată.
O panteră supărată
Gura o deschise toată
Parc ar vrea că să inghită
Deodată lumea toată.
Iată vine și un cangur
Cu puiul în sacul lui
Se rostogoli și sare
Peste mingi și baloane
Zebra intră în arenă
Defilă că pe o scenă
Merge țanțoș la șareta
Bucuros de lumea toată
Cine vine cine vine?
O girafă mândră tare
Intră dintre coridoare
Bucuros de lumea toată
Asta-i circul cel frumos
Animale peste tot
Se dau în spectacol azi
Pentru voi copii mei dragi
Versiunea 1 , De Cocoru David Cristian
Pisica
Pisicuța mea, de dimineață stă la ușă,
La mâncare Vine ea, pisicuța jucăușă,
Mă uit la ea în fiecare zi,
Și spun așa, e ca o păpușă.
Frumușică...frumușică,
Drept se spune... în căsuțe,
Că este... ca o păpușică,
De parcă i...nătăfleață mititică.
Autor Nicoleta postovan
Informație: a doua strofă se citește mai lent unde se află punctele.
Alte poezii ale autorului
Cele două surori part..3
În curând ,le atrage atenția tufele impesionante de leandru sălbatic de diverse culori
de pe marginea autostrăzii. Prin geamul deschis pătrunde parfumul dulce-amărui al
florilor.Aristița își roagă sora să oprească mașina să rupă câteva ramuri cu care să îm-
podobească parbizul încălzit de soare.Deosebiții de frumoși erau și lămâii sălbateci ,
plini de fructe și flori .Pe ceul de un albastru senin nu era nici un nor.iar vântul ,pare că
doarme printre ramuri.Se făcuse abia ora 10.00.Soarele ardea generos,iar până acasă
mai era cale lungă .Ștefania începe să-i povestească fapte pe care ,nu și le-ar fi putut
închipui ,cu ceva timp în urmă.
Aristița ,eu nu merg la biserică ,dar cred în Dumnezeu .Mă consider prea păcătoasă
să întru în casa Domnului.Simt nevoia să mă spovedesc ție .Știu că o să te surprindă ceia ce
ai să auzi ,dar cât de bună ești și milostivă , cât de mult mă iubeși ,socot că mă vei ierta.Mă
întreb uneori cum două surori pot fi atât de diferite una de alta .Eu cui îi semăn?Al cui blestem
îl port ?.Dacă ai știi cât mă frământă aceste gândur!...
- Surioară ,dacă așa simți și dacă te va ajuta să te descarci,eu sunt aici să te ascult.A vem
timp destul .Ia să vedem ce te doare cel mai mult!...
-Surioară ,cred că ai să rămâi șocată, dar te rog să ai răbdare până la sfârșit.
-Ai ucis pe cineva ,atunci păcatul e mare !
-Ascultă,te rog ,și apoi ,dacă poți , să-mi dai binecuvântarea ta.Tot ții tu loc de mamaă ,nu?!
-Seriozitatea și gravitatea cu care vorbești chiar îmi dau fiori..Ai conștiința încărcată,se vede.
-Nu neg și am să-ți mărturisesc acum Nu am avut curajul să spun nimănui.Se spune că păca-
tul mărturisit e pe jumătate iertat ,e o vorbă din bătrâni . Când am plecat prima oară ,mai ții minte?
Mi-am făcut prietenii și relații printre cei mai decăzuți oameni ,fără să știu ce hram poartă sau cu se
ocupă .Mă fascina doar că aveau bani mulți ,pe care îi cheltuiau ,făcând risipă .Mă aflam într-un cerc
deocheat din toate punctle de vedere
-Știu ceva despre unul ,Gabi ,erai atrasă de el , îmi spuneai câte ceva ,atât cât voiai tu să știu.
-Gabi era un fost luptător ,după care fetele alergau înebunite,avea bani ,se îmbrăca modern ,
avea mașină scumpă ...Fetele după ce aleargă ?Era ușor penrtu el să cucerească o fată naivă ca mine.
Am fost flatată că m-a ales pe mine ca prietenă.Apoi am aflat că era căsătorit.El era mai tot timpul cu
gașca .Se adunau la o bere ,vorbeau codificat,își dădeau întânliri nocturne.Mai târziu am aflat că puneau
la cale lovituri ,spargeri, șantaje și chiar asasinate foarte bine plătite .Primeau bani grei pentru serviciile
lor ,iar angajatorii rămâneau în umbră ,scpând de concurența din diferite domenii Comenzile curgeau și
banii primiți le permiteau să trăiască în huzur.
-Dar tu ce făceai? Nu prea veneai pe acasă .Îmi spuneai că esti într-o relație și că totul este bine.
Atunci am făcut niște boacăne .Aveam nevoie de niște bani și am împrumutat de la Gabi .Ca șă-și
recupereze banii mi-a propus să le fiu șofer în treburile lor murdare .Așa am devenit părtașă la faptele la
faptele condamnabile.Atacau în special străini pentru valoti și acte ,pentr care cereau răscumpărare
Avea o relație printre polițiști ,încât mulți dintre reclamanți nu erau luați în seamă.După o vreme sunt cău-
tați de poliție .Cineva i-a avertizat ,au intrat în alertă și au fugit în grabă din țară În ace moment nu aveau
bani iar mașinile lor erau sub observație .Le-am oferit mașina mea ,cu condiția să mă ia și pe mine cu ei.
În graba lor ,au uitat să mă ia sau au vrut să scpe de mine ,nu știu Am plecat după ei și i-am ajuns la
Brăila .Când m-a văzut Gabi a devenit furios ,gesticula și înjura ,dar nu știu cărui gând ,s-a liniștit ,s-a
înseninat .Însă sistemul meu de apărare a întrat în alertă .Dacă atunci a-și fi rămas în țară ,nu mai treceam
prin atâtea umilințe ,...suferințe...Le știam planul ,aveau o legătură prin ASIA Mică de unde luau ponturi
pentru jafuri și spargeri .Am ajuns la Istambul și au început să sune telefoanele conform înțelegerilor .
Pe rând toate ofertele au căzut .Banii s-au dus pe nimicuri .Peste o săptămână nu mai erau banii penrtu
hotel și pentru mâncare.
-Te-ai gândit atunci să vii acasă?
-Ba da ,dar nu mai aveam bani .Nu concepeam să te anunț Credeam că sunt la răscruce și mai
speram în miracole .Presimțeam că inevitabilul era posibil .Gabi mi-a spus mai în glumă mai în serios :
-Ștfania ,acm numai tu ne poți scoate din impas ,ce zici ?O femeie poate să facă ușor rost de bani -
va continua
Gânduri !
Nici o pată de lumină
În destin nu ne așteaptă
Soarta ne-au făcut-o alții
Hărpăreți și îmbuibați ,
Legea nu-i pentru toți dreaptă .
Legea apără averea
Pentrucă ei au și puterea ,
Îngrădiți de privilegii ,
Ne promit la patru ani
Trai mai bun și mai mulți bani!
CEASUL FERMECAT
Cât de searbătă-i e clipa
Când nu mai iubești
Nu-i lumină de la care
Să te încălzeși.
Secat pare a fi izvorul
Dătător de viață
De nu mai simți ,fiorul
Când te țin în brațe.
Rare ori îți iese-n cale
Ceasul fermecat
Când doi ochi cu a lor
Săgeată ,te-au strfulgerat.
INIMA TE CERE
Încă mai tresar și acum
Când pasu-ți măsurat pe drum
Se abate iar pe strada mea.
Te vei opri oare?
Mă întreb în gând ,cu inima îndoită.
Și atâtea nopți fără de somm
Și atâtea lacrimi grele .
Îmi pare rău că te-am respins
Când inima -mi te cere.
SECATĂ DE SĂRĂCIE
Secată de sărăcie,
De boală și anarhie,
C-o justiție beteagă
Un popor ,o țară întreagă
Osândit la moarte lentă...
De corupție și șpagă.
Cremator pentru bătrâni
Într-o lume de nebuni.
Știu !
Știu pe românește dorul
Vatră ,mamă ,frați ,surori
Știu ,și-n limba mea maternă
Le înțeleg ...până am să mor.
Știu să cânt ,doina de alean
Și cu ea îmi legăn pruncii
Îndemn vitele să are
Doar în vatra mea de sânge .
Știu să plâng și să suspin
Într-un prezent tot mai amar
Cu Românii spulberați prin lume
Pentr-un trai mai bun și-o pâîine !...
Cele două surori part..3
În curând ,le atrage atenția tufele impesionante de leandru sălbatic de diverse culori
de pe marginea autostrăzii. Prin geamul deschis pătrunde parfumul dulce-amărui al
florilor.Aristița își roagă sora să oprească mașina să rupă câteva ramuri cu care să îm-
podobească parbizul încălzit de soare.Deosebiții de frumoși erau și lămâii sălbateci ,
plini de fructe și flori .Pe ceul de un albastru senin nu era nici un nor.iar vântul ,pare că
doarme printre ramuri.Se făcuse abia ora 10.00.Soarele ardea generos,iar până acasă
mai era cale lungă .Ștefania începe să-i povestească fapte pe care ,nu și le-ar fi putut
închipui ,cu ceva timp în urmă.
Aristița ,eu nu merg la biserică ,dar cred în Dumnezeu .Mă consider prea păcătoasă
să întru în casa Domnului.Simt nevoia să mă spovedesc ție .Știu că o să te surprindă ceia ce
ai să auzi ,dar cât de bună ești și milostivă , cât de mult mă iubeși ,socot că mă vei ierta.Mă
întreb uneori cum două surori pot fi atât de diferite una de alta .Eu cui îi semăn?Al cui blestem
îl port ?.Dacă ai știi cât mă frământă aceste gândur!...
- Surioară ,dacă așa simți și dacă te va ajuta să te descarci,eu sunt aici să te ascult.A vem
timp destul .Ia să vedem ce te doare cel mai mult!...
-Surioară ,cred că ai să rămâi șocată, dar te rog să ai răbdare până la sfârșit.
-Ai ucis pe cineva ,atunci păcatul e mare !
-Ascultă,te rog ,și apoi ,dacă poți , să-mi dai binecuvântarea ta.Tot ții tu loc de mamaă ,nu?!
-Seriozitatea și gravitatea cu care vorbești chiar îmi dau fiori..Ai conștiința încărcată,se vede.
-Nu neg și am să-ți mărturisesc acum Nu am avut curajul să spun nimănui.Se spune că păca-
tul mărturisit e pe jumătate iertat ,e o vorbă din bătrâni . Când am plecat prima oară ,mai ții minte?
Mi-am făcut prietenii și relații printre cei mai decăzuți oameni ,fără să știu ce hram poartă sau cu se
ocupă .Mă fascina doar că aveau bani mulți ,pe care îi cheltuiau ,făcând risipă .Mă aflam într-un cerc
deocheat din toate punctle de vedere
-Știu ceva despre unul ,Gabi ,erai atrasă de el , îmi spuneai câte ceva ,atât cât voiai tu să știu.
-Gabi era un fost luptător ,după care fetele alergau înebunite,avea bani ,se îmbrăca modern ,
avea mașină scumpă ...Fetele după ce aleargă ?Era ușor penrtu el să cucerească o fată naivă ca mine.
Am fost flatată că m-a ales pe mine ca prietenă.Apoi am aflat că era căsătorit.El era mai tot timpul cu
gașca .Se adunau la o bere ,vorbeau codificat,își dădeau întânliri nocturne.Mai târziu am aflat că puneau
la cale lovituri ,spargeri, șantaje și chiar asasinate foarte bine plătite .Primeau bani grei pentru serviciile
lor ,iar angajatorii rămâneau în umbră ,scpând de concurența din diferite domenii Comenzile curgeau și
banii primiți le permiteau să trăiască în huzur.
-Dar tu ce făceai? Nu prea veneai pe acasă .Îmi spuneai că esti într-o relație și că totul este bine.
Atunci am făcut niște boacăne .Aveam nevoie de niște bani și am împrumutat de la Gabi .Ca șă-și
recupereze banii mi-a propus să le fiu șofer în treburile lor murdare .Așa am devenit părtașă la faptele la
faptele condamnabile.Atacau în special străini pentru valoti și acte ,pentr care cereau răscumpărare
Avea o relație printre polițiști ,încât mulți dintre reclamanți nu erau luați în seamă.După o vreme sunt cău-
tați de poliție .Cineva i-a avertizat ,au intrat în alertă și au fugit în grabă din țară În ace moment nu aveau
bani iar mașinile lor erau sub observație .Le-am oferit mașina mea ,cu condiția să mă ia și pe mine cu ei.
În graba lor ,au uitat să mă ia sau au vrut să scpe de mine ,nu știu Am plecat după ei și i-am ajuns la
Brăila .Când m-a văzut Gabi a devenit furios ,gesticula și înjura ,dar nu știu cărui gând ,s-a liniștit ,s-a
înseninat .Însă sistemul meu de apărare a întrat în alertă .Dacă atunci a-și fi rămas în țară ,nu mai treceam
prin atâtea umilințe ,...suferințe...Le știam planul ,aveau o legătură prin ASIA Mică de unde luau ponturi
pentru jafuri și spargeri .Am ajuns la Istambul și au început să sune telefoanele conform înțelegerilor .
Pe rând toate ofertele au căzut .Banii s-au dus pe nimicuri .Peste o săptămână nu mai erau banii penrtu
hotel și pentru mâncare.
-Te-ai gândit atunci să vii acasă?
-Ba da ,dar nu mai aveam bani .Nu concepeam să te anunț Credeam că sunt la răscruce și mai
speram în miracole .Presimțeam că inevitabilul era posibil .Gabi mi-a spus mai în glumă mai în serios :
-Ștfania ,acm numai tu ne poți scoate din impas ,ce zici ?O femeie poate să facă ușor rost de bani -
va continua
Gânduri !
Nici o pată de lumină
În destin nu ne așteaptă
Soarta ne-au făcut-o alții
Hărpăreți și îmbuibați ,
Legea nu-i pentru toți dreaptă .
Legea apără averea
Pentrucă ei au și puterea ,
Îngrădiți de privilegii ,
Ne promit la patru ani
Trai mai bun și mai mulți bani!
CEASUL FERMECAT
Cât de searbătă-i e clipa
Când nu mai iubești
Nu-i lumină de la care
Să te încălzeși.
Secat pare a fi izvorul
Dătător de viață
De nu mai simți ,fiorul
Când te țin în brațe.
Rare ori îți iese-n cale
Ceasul fermecat
Când doi ochi cu a lor
Săgeată ,te-au strfulgerat.
INIMA TE CERE
Încă mai tresar și acum
Când pasu-ți măsurat pe drum
Se abate iar pe strada mea.
Te vei opri oare?
Mă întreb în gând ,cu inima îndoită.
Și atâtea nopți fără de somm
Și atâtea lacrimi grele .
Îmi pare rău că te-am respins
Când inima -mi te cere.
SECATĂ DE SĂRĂCIE
Secată de sărăcie,
De boală și anarhie,
C-o justiție beteagă
Un popor ,o țară întreagă
Osândit la moarte lentă...
De corupție și șpagă.
Cremator pentru bătrâni
Într-o lume de nebuni.
Știu !
Știu pe românește dorul
Vatră ,mamă ,frați ,surori
Știu ,și-n limba mea maternă
Le înțeleg ...până am să mor.
Știu să cânt ,doina de alean
Și cu ea îmi legăn pruncii
Îndemn vitele să are
Doar în vatra mea de sânge .
Știu să plâng și să suspin
Într-un prezent tot mai amar
Cu Românii spulberați prin lume
Pentr-un trai mai bun și-o pâîine !...