Mama
Cu privire ta cea blândă
Cu mânutile tale moi
Ne mângâi și ne alinti
De cu seară și până în zori
Draga mea iubita mama
Eu din suflet te iubesc
Și tot restul vieții mele
Doar pe tine te prețuiesc
De cu zori și până în seara
Pentru noi tu tot muncești
Că sa ne faci un rost în viața
Și cu drag sa ne privești
Viață lungă și bogată
Noi mereu îti vom dori
Și cu inima bogată
Noi mereu te vom iubi
Categoria: Poezii dedicate Mamei
Toate poeziile autorului: ANONIM
Data postării: 7 iunie 2024
Vizualizări: 428
Poezii din aceiaşi categorie
Pentru Mama
•Eu aș vrea o lumea-ntreagă sa blestem,
Dar ce folos?
Căci o vorbă nu vei scoate,
Căci tu chipul l-ai întors .
•Mâna ta cea vineție,
Azi e rece, nemișcată...
Altădat' era blajină...
Dătea mângâiere calda!
•Unde mamă poate lumea
Să-ncropească-mi suferința
Când neantul de durere
Poate să- mi înece ființa?!
•Căci de foame nu îmi ține
Că în pace tu te-ai dus,
Nici de sete suferința-ți
Care repede- apus!
•Căci ma uit la tine, mamă,
Nu ma privești înapoi!
C-a venit momentul, mamă,
Și în mine e război!
•În mine dăinuie frica
De a te privi de-aproape ;
Oare ce- o sa văd în tine,
Ori regrete..ori păcate?!
• Și miroase a durere
Înconjurată sunt acum;
Căci nu cred ca am puterea
Să te duc p- ultimul drum!
• Tu ai vrea cosmetizarea,
De pe fața să îți șteargă ,
Ce- ai lăsat în lumea asta
Și tu crezi că o să meargă?!
•Când durerea, dragă, mamă,
E de amândouă părți
C- ai lăsat în lumea asta
Și copii..dar și nepoți!
•Oare gândul nemuririi
Goliciunea mi- o alină ?
Când mi-ai spus, iubită mamă
Că vei mai răbda o luna?!
•Ca aprilie să vină ,
Să îmi poți tu spune iar,
Ce mai rază de lumină
Ai primit atunci în dar!
• Și-nc- o lună sa mai treacă ,
Și sa vina luna mai
" La mulți ani" nu o sa-ți cânt.
Căci eu am să-ți plâng pământul
Să te ridici din mormânt!
•E macabru gândul care,
Zilele îmi înconjoară,
Când eu știu acum că totul
A fost doar..odinioară...
•Și ca timpul nu ne iartă
Și ne asuprește tare,
Când rămâne- n amintire
O comoară atât de mare!
•Cum să nu plâng atât, mamă,
Când eu știu că m-ai crescut,
Și cu jertfă și sudoare,
Ai făcut cât ai putut!
• Mi-aș dori- n aceasta viață,
Să pot să compar cu tine
Tot ce-a mai rămas excentric..
Și loial..și bun în mine!
•Căci profesor mi-ai fost, mamă,
Educație mi-ai dat.
Oare pot să pun în ramă
Tot ce tu m-ai învățat?
• M- ai crescut învingătoare;
Ca o bravă luptătoare:
MAMA:"- TU NU PLÂNGE, DOAR ZÂMBEȘTE!
ÎNVAȚĂ CA SĂ FII TARE!!!!"
Dor de mamă
Pe un ram verde de nuc
Jalnic cântă un pui de cuc.
Are sufletul-ntristat
De el mama a uitat.
Refren:
Pui de cuc, tu nu mai-plânge
Inimioara nu ți-o frânge,
Că și-a mea mamă-i plecată
Intro tară-ndepărtată.
Zboară, tu la mama mea,
Ca sărmană-i singurea,
Sa am de toate ea muncește
Ştiu nespus că mă iubește.
Refren:
Pui de cuc, tu nu mai-plânge
Inimioara nu ti-o frânge,
Că și-a mea mama-i plecată
Într-o tară-ndepărtată,
Spune-ică în astă viață,
Nu-i că mama scump odor
Sä am casă-ndestulată
Tot de mama mi-a fi dor.
Refren:
Pui de cuc, tu nu mai-plânge
Inimioara nu ți-o frânge,
Că și-a mea mamă-i plecată
Într-o tară-ndepărtată.
Îmi spunea mama
Îmi spunea mama cam să cad în genunchi
În genunchi în fața ta ,
Sperând cu gândul la iubire iar cu inima la uitare .
Mi-a spus mama să-ți uit chipul ,
Chipul ce-mi bântuie orgoliu
și mă așteaptă să-mi dau ultima suflare
ca tu să vii din nou aici
aice nu departe …..
pe strada suferinței 27.
Îmi spunea mama să nu te mai sun ,
măcar glasul să ți-l uit cumva .
Dar ce nu știe mama e că ți-am uitat și fața ,
și numele și cum în prag de sărbători mă sărutai și-n iubire mi te jurai.
Și în zile mai urâte , urâte căci tu le numai așa,
Îmi promiteai că pleci și cale de întoarcere la mine nu mai ai .
Îmi spunea mama că în urma ta v-a rămâne doar praf și ici colo cât-un ciob
Ciob ce îmi va sparge inima de piatră pe care tu nu ai putut s-o încălzești ,
Măcar cu o lumânare sau cu o îmbrățișare dacă ai putea .
Îmi spunea mama că întunericul într-o zi ne va lua de pe acest pământ ….
Dar ce nu știe ea , este că în inima mea acea zi venise deja .
Simt prin cer , văd prin flori , iubesc prin gând , gând pe care tu nici măcar nu vrei
și nici nu poți să-l auzi .
Întunericul îmi bate în geam și-mi aduce aminte de sfârșit …. sau cum ar spune mama căci până la urmă tot la vorba ei ajung ,
“ Tu fată n-ai să-l uiți , iubirea ta va dăinui fiind tu acoperită chiar și cu pământ
Lumina vieții mele
În suflet port mereu iubirea,
Căldura voastră, nemurirea,
Cu voi am crescut în mii de feluri,
Mi-ați fost stele și casteluri.
Mama, Tata, inima mi-e plină,
Cu voi alături, viața-i lumină,
Zile senine, nopți cu visare,
Voi sunteți a mea alinare.
În ochii voștri, am găsit speranță,
Prin drumul vieții, plin de ceață,
Cu sfaturi blânde și răbdare,
Ați fost mereu a mea cărare.
Când vântul bate și ploaia cade,
Voi sunteți soarele ce nu dispare.
Dragă mamă
Mamă dragă, mama mea,
Azi, cu drag de ziua ta
Ți-aș da-n dar un ghiocel
Alb, firav și mititel.
Lâng-acest ghiocel mic
Aș pune o scrisoare-n plic,
Dar cuvinte nu găsesc
Să îți spun cât te iubesc.
Mama poem de 1 Martie, 2023
De când mă știu, ea mi-a fost aproape,
Un înger dulce ce m-a ocrotit.
De mii de ori, în brațe m-a ținut,
Și-mi cânta zâmbind o poveste.
Ea e lumina din viața mea,
Perechea sufletului meu pereche,
Unica, minunata mea mamă,
În fața cui mă-nclin cu dragoste.
În miez de noapte, când dormeam în liniște,
În taină ea veghea cu grijă-n glas.
Să mă trezesc cu drag, cu dor, cu vise,
Să simt prezența ei mereu aproape.
O floare rară ce-a-nflorit mereu,
În inima mea și-n sufletul meu,
Cu grijă și cu dragoste ne-a crescut,
Pentru a ne face mai buni și mai frumoși.
Oh mamă, câtă putere ai în tine,
Câtă iubire și devotament,
Îți mulțumesc pentru tot ce ai făcut,
Ești aurul vieții mele și al minții mele.
Și acum, de departe, îți spun,
În fața lumii și a celor dragi,
Te iubesc și îți mulțumesc,
Draga mea mamă, îngerul din viața mea.
Astfel, și Radio Cuibul Lupilor Albi,
Îți aduce un omagiu astăzi,
Mamei, purtătoare de viață și iubire,
Pe care o prețuim și o iubim mereu.
La mulți ani, femeie! 8 Martie 2023
Pentru Mama
•Eu aș vrea o lumea-ntreagă sa blestem,
Dar ce folos?
Căci o vorbă nu vei scoate,
Căci tu chipul l-ai întors .
•Mâna ta cea vineție,
Azi e rece, nemișcată...
Altădat' era blajină...
Dătea mângâiere calda!
•Unde mamă poate lumea
Să-ncropească-mi suferința
Când neantul de durere
Poate să- mi înece ființa?!
•Căci de foame nu îmi ține
Că în pace tu te-ai dus,
Nici de sete suferința-ți
Care repede- apus!
•Căci ma uit la tine, mamă,
Nu ma privești înapoi!
C-a venit momentul, mamă,
Și în mine e război!
•În mine dăinuie frica
De a te privi de-aproape ;
Oare ce- o sa văd în tine,
Ori regrete..ori păcate?!
• Și miroase a durere
Înconjurată sunt acum;
Căci nu cred ca am puterea
Să te duc p- ultimul drum!
• Tu ai vrea cosmetizarea,
De pe fața să îți șteargă ,
Ce- ai lăsat în lumea asta
Și tu crezi că o să meargă?!
•Când durerea, dragă, mamă,
E de amândouă părți
C- ai lăsat în lumea asta
Și copii..dar și nepoți!
•Oare gândul nemuririi
Goliciunea mi- o alină ?
Când mi-ai spus, iubită mamă
Că vei mai răbda o luna?!
•Ca aprilie să vină ,
Să îmi poți tu spune iar,
Ce mai rază de lumină
Ai primit atunci în dar!
• Și-nc- o lună sa mai treacă ,
Și sa vina luna mai
" La mulți ani" nu o sa-ți cânt.
Căci eu am să-ți plâng pământul
Să te ridici din mormânt!
•E macabru gândul care,
Zilele îmi înconjoară,
Când eu știu acum că totul
A fost doar..odinioară...
•Și ca timpul nu ne iartă
Și ne asuprește tare,
Când rămâne- n amintire
O comoară atât de mare!
•Cum să nu plâng atât, mamă,
Când eu știu că m-ai crescut,
Și cu jertfă și sudoare,
Ai făcut cât ai putut!
• Mi-aș dori- n aceasta viață,
Să pot să compar cu tine
Tot ce-a mai rămas excentric..
Și loial..și bun în mine!
•Căci profesor mi-ai fost, mamă,
Educație mi-ai dat.
Oare pot să pun în ramă
Tot ce tu m-ai învățat?
• M- ai crescut învingătoare;
Ca o bravă luptătoare:
MAMA:"- TU NU PLÂNGE, DOAR ZÂMBEȘTE!
ÎNVAȚĂ CA SĂ FII TARE!!!!"
Dor de mamă
Pe un ram verde de nuc
Jalnic cântă un pui de cuc.
Are sufletul-ntristat
De el mama a uitat.
Refren:
Pui de cuc, tu nu mai-plânge
Inimioara nu ți-o frânge,
Că și-a mea mamă-i plecată
Intro tară-ndepărtată.
Zboară, tu la mama mea,
Ca sărmană-i singurea,
Sa am de toate ea muncește
Ştiu nespus că mă iubește.
Refren:
Pui de cuc, tu nu mai-plânge
Inimioara nu ti-o frânge,
Că și-a mea mama-i plecată
Într-o tară-ndepărtată,
Spune-ică în astă viață,
Nu-i că mama scump odor
Sä am casă-ndestulată
Tot de mama mi-a fi dor.
Refren:
Pui de cuc, tu nu mai-plânge
Inimioara nu ți-o frânge,
Că și-a mea mamă-i plecată
Într-o tară-ndepărtată.
Îmi spunea mama
Îmi spunea mama cam să cad în genunchi
În genunchi în fața ta ,
Sperând cu gândul la iubire iar cu inima la uitare .
Mi-a spus mama să-ți uit chipul ,
Chipul ce-mi bântuie orgoliu
și mă așteaptă să-mi dau ultima suflare
ca tu să vii din nou aici
aice nu departe …..
pe strada suferinței 27.
Îmi spunea mama să nu te mai sun ,
măcar glasul să ți-l uit cumva .
Dar ce nu știe mama e că ți-am uitat și fața ,
și numele și cum în prag de sărbători mă sărutai și-n iubire mi te jurai.
Și în zile mai urâte , urâte căci tu le numai așa,
Îmi promiteai că pleci și cale de întoarcere la mine nu mai ai .
Îmi spunea mama că în urma ta v-a rămâne doar praf și ici colo cât-un ciob
Ciob ce îmi va sparge inima de piatră pe care tu nu ai putut s-o încălzești ,
Măcar cu o lumânare sau cu o îmbrățișare dacă ai putea .
Îmi spunea mama că întunericul într-o zi ne va lua de pe acest pământ ….
Dar ce nu știe ea , este că în inima mea acea zi venise deja .
Simt prin cer , văd prin flori , iubesc prin gând , gând pe care tu nici măcar nu vrei
și nici nu poți să-l auzi .
Întunericul îmi bate în geam și-mi aduce aminte de sfârșit …. sau cum ar spune mama căci până la urmă tot la vorba ei ajung ,
“ Tu fată n-ai să-l uiți , iubirea ta va dăinui fiind tu acoperită chiar și cu pământ
Lumina vieții mele
În suflet port mereu iubirea,
Căldura voastră, nemurirea,
Cu voi am crescut în mii de feluri,
Mi-ați fost stele și casteluri.
Mama, Tata, inima mi-e plină,
Cu voi alături, viața-i lumină,
Zile senine, nopți cu visare,
Voi sunteți a mea alinare.
În ochii voștri, am găsit speranță,
Prin drumul vieții, plin de ceață,
Cu sfaturi blânde și răbdare,
Ați fost mereu a mea cărare.
Când vântul bate și ploaia cade,
Voi sunteți soarele ce nu dispare.
Dragă mamă
Mamă dragă, mama mea,
Azi, cu drag de ziua ta
Ți-aș da-n dar un ghiocel
Alb, firav și mititel.
Lâng-acest ghiocel mic
Aș pune o scrisoare-n plic,
Dar cuvinte nu găsesc
Să îți spun cât te iubesc.
Mama poem de 1 Martie, 2023
De când mă știu, ea mi-a fost aproape,
Un înger dulce ce m-a ocrotit.
De mii de ori, în brațe m-a ținut,
Și-mi cânta zâmbind o poveste.
Ea e lumina din viața mea,
Perechea sufletului meu pereche,
Unica, minunata mea mamă,
În fața cui mă-nclin cu dragoste.
În miez de noapte, când dormeam în liniște,
În taină ea veghea cu grijă-n glas.
Să mă trezesc cu drag, cu dor, cu vise,
Să simt prezența ei mereu aproape.
O floare rară ce-a-nflorit mereu,
În inima mea și-n sufletul meu,
Cu grijă și cu dragoste ne-a crescut,
Pentru a ne face mai buni și mai frumoși.
Oh mamă, câtă putere ai în tine,
Câtă iubire și devotament,
Îți mulțumesc pentru tot ce ai făcut,
Ești aurul vieții mele și al minții mele.
Și acum, de departe, îți spun,
În fața lumii și a celor dragi,
Te iubesc și îți mulțumesc,
Draga mea mamă, îngerul din viața mea.
Astfel, și Radio Cuibul Lupilor Albi,
Îți aduce un omagiu astăzi,
Mamei, purtătoare de viață și iubire,
Pe care o prețuim și o iubim mereu.
La mulți ani, femeie! 8 Martie 2023
Alte poezii ale autorului
"Lumea mea are chipul tău"
Să fii al meu, înseamnă să-mi fii dor,
Când timpul trece greu și fără zbor,
Să-mi fii lumină-n clipa cea mai grea,
Și alin când inima nu mai vrea.
Să fii al meu, e drum fără sfârșit,
E pasul care știe ce-a iubit,
E liniștea ce-mi curge prin cuvânt,
Și glasul tău, când totul e tăcând.
Să fii al meu, nu-i vis, ci e trăire,
O clipă care naște amintire,
Un „noi” ce stă în suflet neclintit,
Și-n ochii tăi — un „da” nesfârșit.
Intrebari pentru Ateu
Tu ai facut ceva ca s-a existi?
Tu fara plata azi pasesti pamintul.
Tu ai muncit ca azi sa poti privi,
Sau sa auzi si sa rostesti cuvinte?
Si oare astazi cum vei adormi?
Sau oare cine va roti Pamintul?
Si datorita cui te vei trezi
Sau cine pregateste anotimpul?
Noi n-am facut nimic sa existam
Si totusi creator exista
Noi n-am facut nimic sa respiram
Dar inima nu se opreste.
Dulce amar
Of dulce amar
De ce mi ai fost un cosmar
Cand trebuia sa fii un dar
Of dragul meu strain
Te iubesc cate putin
Ziua ce tocmai trecu
Si iubirea mea crescu
Noptile nu imi dau pace
Te visez mereu nu mi place
Povestile ce imi apar
Ma vor face sa sufar iar
In vise noi inflorim
Ne promitem mari iubiri
Dar cand afara dau zorii
Visele dispar ca norii
Eu iti dau si inima
Ca toti stiu ca e a ta
Iti dau sufletul din mine
Sa te vad din nou pe tine
Ma intreb nestiutoare
De ce te iubesc eu oare
Nici macar nu am vorbit
Poate doar noi ne am dorit
Tu ma privesti iubitor
Eu de tine simt ca mor
Incerc zii dupa zii
Sa lupt pentru tine pii
Te alint si ti spun mereu
Te iubesc sufletul meu
Si uite asa ramanâ cu greu
Cu gandul la dorul meu
Dorul ce nu ma mai lasa
Sa traiesc ca o mireasa
Caci cel pe care il iubesc
Doar in vise il gasesc
Caci aici in lumea reala
E o iubire banala
El se uita eu ma uit
Nimeni nu zice un cuvant
Dar eu stiu sufletul meu
Am sa te gasesc mereu
Si te caut in oricine
Am nevoie doar de tine
Sper ca intr o zii sa pot
Sa te surat cu mare foc
Te iubesc de ma sufoc
Deocamdata doi straini
Se iubesc dar stiu putini
Deci raul ce mi face bine
E baiatul meu din filme
Poate maine sau in alta zii
Cand soarele va rasarii
Eu in vise nu voi fii
Ci cu tine in bucurii .
Scut obosit…
Timpul a venit, când poți să faci ceva,
Dar gândurile-ți zdrobesc orice pas,
Nu vrei să vezi sau ești orbită?
Te-ntrebi dacă sensul e pentru tine,
Sau e doar o iluzie,
ce-ți aparține fără drepturile de autor.
Închide fereastra, frigul te-nconjoară,
Scufundă vinovăția în fundul mării tale,
Închide ochii, dar veghează-n
seară cu ochii întredeschiși.
Trage plapuma, un zid între lumi,
sau o minciună a minții tale?
Desparte emoții, cu pensete și spumi,
Încetează cu filmele de doi bani.
Te-ar durea cu adevărat, adânc,
Sau doar mimezi durerea,
un joc stricat mecanic?
Anxietatea te strânge, ca un laț,
Dar te încălzește până-n suflet.
Inima-ți sufocă,
fugi de-acest spațiu strâmt sub pat?
Mintea-ți fuge, tavanul se prăbușește,
Haosul îți prinde glas în cap,
Poate nu-i atât de rău.
Vrei să scapi,
dar unde te-ascunzi, în noapte?
Luna tânjește după soare,
dar tu după ce tânjești?
Corpul, un trădător, nu-ți mai răspunde,
Îi ceri să facă ceva, el tace, se ascunde.
Îți ceri ție să te salvezi, dar cine te ataca?
Te simți urmărită, de umbre reci,
Ești tu, sau mintea-ți bolnavă,
ce-o creezi acum?
Vrei să spui ceva, dar cuvintele-s dezgolite,
Nu scuză starea, ce-n tine se-nfășoară nici acum.
Privești ușa, ca un prădător în așteptare,
Miroase a lalele roz, cu moarte-n fiecare petală,
Un sfârșit de odihnă, amară și fatală.
Un pachet întreg de esec și esență de vanilie
Pentru ruinele din jurul minții,
Un scut obosit.
Te rog de azi
Te rog de azi
Sa nu iti mai fie frica
Cum altii te privesc,te cintaresc
Cum altii te descriu fara cuvinte
Sau te picteaza fara interes
Te rog de azi
Nu iti mai cere scuze,
Ca bate vintul,frunza a cazut
Si nu umbla mai tot timpil desculta
Dupa aplauzele care sau oprit.
Uitare...
Mi-e dor de Tine și nu pot
Să Te ascund în taină,
Sufletul mă doare uneori
Când nu ești cu mine.
Ți-am văzut lacrima ce curgea mereu
Din ochii Tăi care plângeau întruna;
Când eu mai uit de Tine uneori
Iar suferința greu m-apasă.
Aș vrea să plâng alăturea de Tine
Să simt și eu povara Ta cea grea;
Să-ți sorb amarul ce pe Tine
Greu te-apasă.
Te rog să nu mă lași Doamne nicicând
Când eu mai uit de Tine,
Trezește-mă din somnul morții
Să nu mă ia vrăjmașul.
"Lumea mea are chipul tău"
Să fii al meu, înseamnă să-mi fii dor,
Când timpul trece greu și fără zbor,
Să-mi fii lumină-n clipa cea mai grea,
Și alin când inima nu mai vrea.
Să fii al meu, e drum fără sfârșit,
E pasul care știe ce-a iubit,
E liniștea ce-mi curge prin cuvânt,
Și glasul tău, când totul e tăcând.
Să fii al meu, nu-i vis, ci e trăire,
O clipă care naște amintire,
Un „noi” ce stă în suflet neclintit,
Și-n ochii tăi — un „da” nesfârșit.
Intrebari pentru Ateu
Tu ai facut ceva ca s-a existi?
Tu fara plata azi pasesti pamintul.
Tu ai muncit ca azi sa poti privi,
Sau sa auzi si sa rostesti cuvinte?
Si oare astazi cum vei adormi?
Sau oare cine va roti Pamintul?
Si datorita cui te vei trezi
Sau cine pregateste anotimpul?
Noi n-am facut nimic sa existam
Si totusi creator exista
Noi n-am facut nimic sa respiram
Dar inima nu se opreste.
Dulce amar
Of dulce amar
De ce mi ai fost un cosmar
Cand trebuia sa fii un dar
Of dragul meu strain
Te iubesc cate putin
Ziua ce tocmai trecu
Si iubirea mea crescu
Noptile nu imi dau pace
Te visez mereu nu mi place
Povestile ce imi apar
Ma vor face sa sufar iar
In vise noi inflorim
Ne promitem mari iubiri
Dar cand afara dau zorii
Visele dispar ca norii
Eu iti dau si inima
Ca toti stiu ca e a ta
Iti dau sufletul din mine
Sa te vad din nou pe tine
Ma intreb nestiutoare
De ce te iubesc eu oare
Nici macar nu am vorbit
Poate doar noi ne am dorit
Tu ma privesti iubitor
Eu de tine simt ca mor
Incerc zii dupa zii
Sa lupt pentru tine pii
Te alint si ti spun mereu
Te iubesc sufletul meu
Si uite asa ramanâ cu greu
Cu gandul la dorul meu
Dorul ce nu ma mai lasa
Sa traiesc ca o mireasa
Caci cel pe care il iubesc
Doar in vise il gasesc
Caci aici in lumea reala
E o iubire banala
El se uita eu ma uit
Nimeni nu zice un cuvant
Dar eu stiu sufletul meu
Am sa te gasesc mereu
Si te caut in oricine
Am nevoie doar de tine
Sper ca intr o zii sa pot
Sa te surat cu mare foc
Te iubesc de ma sufoc
Deocamdata doi straini
Se iubesc dar stiu putini
Deci raul ce mi face bine
E baiatul meu din filme
Poate maine sau in alta zii
Cand soarele va rasarii
Eu in vise nu voi fii
Ci cu tine in bucurii .
Scut obosit…
Timpul a venit, când poți să faci ceva,
Dar gândurile-ți zdrobesc orice pas,
Nu vrei să vezi sau ești orbită?
Te-ntrebi dacă sensul e pentru tine,
Sau e doar o iluzie,
ce-ți aparține fără drepturile de autor.
Închide fereastra, frigul te-nconjoară,
Scufundă vinovăția în fundul mării tale,
Închide ochii, dar veghează-n
seară cu ochii întredeschiși.
Trage plapuma, un zid între lumi,
sau o minciună a minții tale?
Desparte emoții, cu pensete și spumi,
Încetează cu filmele de doi bani.
Te-ar durea cu adevărat, adânc,
Sau doar mimezi durerea,
un joc stricat mecanic?
Anxietatea te strânge, ca un laț,
Dar te încălzește până-n suflet.
Inima-ți sufocă,
fugi de-acest spațiu strâmt sub pat?
Mintea-ți fuge, tavanul se prăbușește,
Haosul îți prinde glas în cap,
Poate nu-i atât de rău.
Vrei să scapi,
dar unde te-ascunzi, în noapte?
Luna tânjește după soare,
dar tu după ce tânjești?
Corpul, un trădător, nu-ți mai răspunde,
Îi ceri să facă ceva, el tace, se ascunde.
Îți ceri ție să te salvezi, dar cine te ataca?
Te simți urmărită, de umbre reci,
Ești tu, sau mintea-ți bolnavă,
ce-o creezi acum?
Vrei să spui ceva, dar cuvintele-s dezgolite,
Nu scuză starea, ce-n tine se-nfășoară nici acum.
Privești ușa, ca un prădător în așteptare,
Miroase a lalele roz, cu moarte-n fiecare petală,
Un sfârșit de odihnă, amară și fatală.
Un pachet întreg de esec și esență de vanilie
Pentru ruinele din jurul minții,
Un scut obosit.
Te rog de azi
Te rog de azi
Sa nu iti mai fie frica
Cum altii te privesc,te cintaresc
Cum altii te descriu fara cuvinte
Sau te picteaza fara interes
Te rog de azi
Nu iti mai cere scuze,
Ca bate vintul,frunza a cazut
Si nu umbla mai tot timpil desculta
Dupa aplauzele care sau oprit.
Uitare...
Mi-e dor de Tine și nu pot
Să Te ascund în taină,
Sufletul mă doare uneori
Când nu ești cu mine.
Ți-am văzut lacrima ce curgea mereu
Din ochii Tăi care plângeau întruna;
Când eu mai uit de Tine uneori
Iar suferința greu m-apasă.
Aș vrea să plâng alăturea de Tine
Să simt și eu povara Ta cea grea;
Să-ți sorb amarul ce pe Tine
Greu te-apasă.
Te rog să nu mă lași Doamne nicicând
Când eu mai uit de Tine,
Trezește-mă din somnul morții
Să nu mă ia vrăjmașul.