Veriguță de nuiele
M-am împiedicat de răsăritul umbrei tale
Şi-am căzut cu palmele împreunate
Şi în genunchi, cu ochi înnourați
Intr-un instant încununați de zare
Şi transportați meandric în liant.
Acum lăstarul zămislirii
În sfânt şi laic joc perpetual
Înmugureşte-n conjugalul consimțirii
Pentru un trai platonic şi poate altu'n Rai.
Categoria: Poezii de dragoste
Toate poeziile autorului: Matei Ciprian
Data postării: 15 aprilie
Vizualizări: 316
Poezii din aceiaşi categorie
Alte poezii ale autorului
#Interesant
Poem: disensiuni/6
Poem: CINE SUNTEM?
Misterele morţii celor mai mari zece scriitori români: ce i-a adus, de fapt, sfârşitul lui Eminescu. Sadoveanu, asasinat de un mason?
Poem: Viata si fara de viață
Poem: Lacrimi gri
🌟 Concurs de Poezie: "Îngerul meu" 🌟
Poem: Speranță
Poem: Cuvinte neșoptite
Poezia răsare la apus. Lansarea volumului de debut al Rominei Chetraru, o tânără poetă originară din Republica Moldova, stabilită în Italia