Tu

În ochii tăi găsesc lumina ce-mi dă speranța,

iubirea noastra ce strălucește ca o aura sublimă.

În fiecare zi, în sufletul meu izbucnește valsul

când mă gândesc la tine,iubirea mea cea divină. 

Cuvintele tale îmi alină sufletul cu tandrețe 

și fiecare gest mă face să mă simt specială. În preajma ta, timpul își pierde noțiunea de măsură,

și sufletul meu se deschide în a ta prezență magicală.

tu ești răsăritul ce-mi luminează diminețile, 

și apusul ce-mi aduce liniștea în serile întunecate. 

Cu fiecare bătaie a inimii mele, îți aduc slavă, 

pentru că ești izvorul iubirii ce mă hraneste și mă-nalță.

În brațele tale găsesc adăpostul ce-mi alină ranile, 

pe care-l căutam toată viața.

Și în săruturile tale descopăr întreg universul. 

Tu ești visul ce-mi colorează zilele cu bucurie,

și iubirea ce-mi dă puterea să zbor către eternitate,

cu tine, 

cu dragoste..


Categoria: Poezii de dragoste

Toate poeziile autorului: Romina Pop poezii.online Tu

#iubire

Data postării: 31 ianuarie

Vizualizări: 101

Loghează-te si comentează!

Poezii din aceiaşi categorie

Muză

La fiecare ceas de miez de noapte

Mi-ascult iar gândul vorbindu-mi la pertu,

Și las condeiul să treacă iar la fapte,

Eu simt, iubito, că muza mea ești tu.

 

O zi de aș avea numai cu tine,

Ți-aș recita tot ce-am scris pân-acum,

Dar cum noi dormim în paturi străine

Fac din strofe până la tine drum...

 

Versul, rima, e fața ta zglobie,

Iar ritmul, chiar ochii tăi de catifea,

Scumpo, ești material de poezie

Fii inspirația din viața mea... 

Mai mult...

Zile

Sunt zile când înlocuiesc paharul de vin cu sticla

și zile când nu rămân urme de ruj pe ea;

când adaug și ultima țigară din pachet

sau când mă amețește doar fantoma parfumului tău.

 

Sunt zile când las lumina aprinsă

și când apare o a doua pernă lângă a mea;

când aștept să te văd pe unde n-ai mai pășit de mult

sau să ne întâlnim după ce adorm.

 

Sunt zile când îți spun lucruri pe care nu le auzi

și când te caut pe unde nu exiști;

când îți pictez zâmbetul în ceașca de ceai

și o uit lângă mine până se răcește;

când te strâng în brațe puțin prea tare

și apoi te las să dispari, pentru că nu ești aici;

când îți fac mai mult loc sub umbrelă

ca să realizez că nici măcar nu plouă.

 

Sunt zile când mi-e dor de tine

Zile și zile despre noi – eu și tu.

Mai mult...

Încercări

 

N-a mai zburat înspre tine gândul,

Ci a căzut frânt pe o piatră,

Împrăștiind cuvintele în vântul,

Ce le-a șuierat spre-o făptură ciudată.

 

Apoi un fulg ce rătăcea în eter,

L-am prins și sărutat înspre tine,

Dar am pus prea multă iubire în el,

Şi-a căzut zgomotos între destine.

 

Am mângâiat o tânără rază de Lună,

Să-mi ducă mângâierea la tine-n fereastră,

Dar s-a pierdut în a bolții cunună,

Zămislind dureros încă o noapte albastră.

 

Am rupt apoi din suflet o bucată de dor,

Și-am rugat-o pe moarte când va fi să mă ia,

Să mă poarte pe-o clipă la tine-n pridvor,

Să ți-o las la fereastră și să dispar într-o stea.

 

Mai mult...

Emoții digitale

Un :) mi-ai trimis

Probabil la-ntâmplare

Te-am întrebat ce e

Mi-ai spus că-i ghicitoare

 

Sperând am încercat

Să te întreb cu-o floare

Răspusul m-a-ntristat

Cealaltă  :(  doare

 

În cloud se-ascund memorii

Stau biți-n izolare

Fierbinte-i procesorul

Dau  iute  hibernare

 

Random mă poartă gandul

Se-oprește-n  ghicitoare

Tastează-mi o poveste

S-adorm la întamplare

 

Trimit în cloud speranță

Prin fibră-n net dispare

Se plimbă fără urmă

Răspunde o eroare

 

Mă virusează dorul

Restart programul n-are

Primesc un diagnostic

Lipsesc coduri binare

Mai mult...

RÂURILE TĂCERII ȘI LUNA DE HÂRTIE

Trecând râurile tăcerii pe sub luna de hârtie

La cumpăna visului nebănuit de nimeni

am lăsat mărturie urmele  petalelor de flori de iasomie  

Erau singurele rămase în palmele mele după atâtea ploi  

Dar parfumul lor, penetra pâna și prin pietrele de granit  

Adunate geometric în podul arcuit care uneori îmi cânta…

Era ca un fluierat hoinar, pornit de pe buzele râului

 Peste arcadele smulse  din orbitele vechilor ziduri

peste care nimeni nu poate trece de două ori

Rămân în urmă tăceri, iar luna de hârtie se face scrum

Purtat  în cercuri de alte râuri, peste alte tăceri și alt drum

 

(Pe Pont D’ Avignon)

Mai mult...

Citesc

Citesc de-ale lui Cărtărescu

Lângă biserica adormirii maici domnului

 

Absorb sângele vărsat pe foaie

Sânge stins, sânge aprins

 

Oamenii vin, se uita și trec mai departe

Oh, cu toții atât de trecători

 

Doar unii stau, luptându-se cu timpul

Suflete răzvrătite

 

Iar eu

Țigareta înecându-mi plămânii

Chopin înecându-mi urechile

 

Iar el

Înecându-mi mintea

Înecându-mi inima

 

de S-L Macavei

Mai mult...